Astăzi, la pomenirea Sfinților Împărați Constantin și Elena în calendarul popular, întâlnim o sărbătoare adresată păsărilor de pădure, numită Constandinu Puilor sau Constantin Graur. Cu această ocazie, există diferite tradiții și obiceiuri care se respectă în anumite zone din țară.
Ziua de Constandinu Puilor era ultima zi în care se mai semănau porumbul, ovăzul și meiul. În popor se spune că tot ce se seamănă după această zi, se usucă. În cazul în care nu se uscau, pasionații de agricultură aveau totuși un motiv să se teamă: prădătorii.
După obiceiul de împerechere și de construire a cuiburilor (de Dragobete), păsările au fost „răsplătite” cu pui, care sunt pregătiți să cunoască o nouă etapă. Astfel, se crede că puii vor fi învățați să zboare chiar astăzi.
În acest mod, recoltele erau amenințate de păsări. Un mijloc de apărare natural era chiar.. odihna! Gospodarii nu aveau voie să muncească astăzi, deoarece prin odihna de la muncile câmpului, se credea că recoltele nu vor mai fi mâncate de păsări, transmit reprezentanții crestinortodox.ro.
Totodată, astăzi este ziua în care păstorii hotărăsc cine va fi baci, unde se vor face stanele și pe cine vor angaja să le păzească pe timpul pășunatului. Pe lângă această decizie care trebuie luată, trebuie să fie măsurat laptele de la oile fiecăruia, iar cantitatea este însemnată pe răboj – o tăbliţă de lemn.
Potrivit crestinortodox.ro, pentru a se apăra de forțele malefice, țăranii se adunau în jurul unui foc. Prin fumul de la acest foc erau trecute și oile, „că să fie ferite de rele”, pe timpul cât vor sta singure, la stână.
