Prima zi de Paște aduce, ca în fiecare an, o serie de tradiții și obiceiuri respectate de credincioși în întreaga țară. Dincolo de semnificația religioasă a sărbătorii, numeroase ritualuri populare continuă să fie păstrate, fiind asociate cu sănătatea, prosperitatea și norocul.
Unul dintre cele mai răspândite obiceiuri spune că nu este bine să dormi în ziua de Paște. Potrivit credinței populare, persoanele care dorm în ziua Învierii riscă să fie lipsite de energie tot anul și să aibă parte de ghinion.
În dimineața de Paște, mulți români respectă ritualul spălatului pe față cu apă neîncepută, pusă într-un vas nou, în care se adaugă un ou roșu, un ou alb, un bănuț de argint și un fir de iarbă verde. Fiecare dintre aceste elemente simbolizează sănătatea, puritatea, prosperitatea și vitalitatea.
Totodată, purtarea hainelor noi este considerată de bun augur în această zi, fiind văzută ca un simbol al reînnoirii și al purificării, în ton cu semnificația sărbătorii.
Lumânarea adusă de la slujba de Înviere este păstrată în gospodărie și aprinsă în momente dificile, precum boala sau necazurile. În unele zone, există și obiceiul ca oamenii să privească mai întâi într-un vas cu apă neîncepută în dimineața Paștelui, pentru a avea vedere bună pe tot parcursul anului.
Un alt ritual vechi, practicat în trecut, presupunea ducerea cocoșilor la slujba de Înviere. Se credea că persoana al cărei cocoș cânta prima va avea parte de noroc și belșug în anul următor, iar după slujbă, păsările erau oferite de pomană celor nevoiași.
La masa festivă, tradiția recomandă consumul ouălor înaintea altor alimente, pentru sănătate, urmate de pește și carne de pasăre, simboluri ale agilității și ușurinței. De asemenea, există credința că persoanele care ciocnesc ouă roșii în ziua de Paște se vor reîntâlni și în viața de apoi.
Un alt obicei popular spune că păstrarea unui ou roșu timp de 40 de zile după Paște, fără ca acesta să se strice, este semn de noroc pentru întregul an.
