Sub domnia buldozerelor, Constanța își demolează trecutul Brick cu Brick, cărămidă cu cărămidă. Este concluzia pe care o scriu încă din debutul acestui articol imparțial. Mă refer azi la piețele orașului, acele locuri unde omul simplu vine să cumpere de la unul ca el. Vânzătorul de la piață, constănțeanul mic cu probleme mari, luptătorul din jugla taxelor, impozitelor și controalelor leagă prietenii, frății cu cei ce-l ajută să-și achite facturile și să-și întrețină familia. Pe scurt, clientul. Astfel, demolarea pieței Brick duce implicit la distrugerea mai multor familii vânzător-client, iar ea este doar o mică parte dintr-o posibilă pandemie de demolări. Iată ce piețe sunt în pericol, de ce au ajuns așa și ce înseamnă dispariția lor, pentru Constanța oamenilor simpli:
Ce se întâmplă de fapt, la Brick?
1 – Din start trebuie să știți faptul că terenul extrem de valoros pe care este așezată piața Brick aparține unor oameni cu putere, care speculând potențialul comercial al zonei, l-au dat spre vânzare gigantului german Lidl;
2 – Piața Brick, la fel ca 70 la sută dintre piețele Constanței avea nevoie să intre în lucrări ample de reabilitare. Asta nu s-a întâmplat și evident că spațiile comerciale și-au pierdut calitatea;
3 – Autoritatea locală a intervenit fie slab ori deloc în anumite piețe din Constanța, pentru a impune și ajuta la igienizare, organizare, renovare;
4 – Prin complacerea public-privată în degradarea piețelor, s-a ajuns la acel nivel destul de scăzut, încât să poată fi avansată varianta demolărilor;
5 – Cei care dețin tarabe și magazine au un buget limitat din care pot să-și permită lucrări de reabilitare, cosmetizare, pe când un titan al lanțurilor de supermarket-uri simplifică totul. Cumpără terenul, banii jos, ia tot spațiul, investește masiv în reamenajare și centralizează toate produsele sub același acoperiș;
6 – Asta duce la cosmetizarea zonei, dar și la distrugerea micului antreprenor;
7 – Distrugerea pieței Brick permite declanșarea unei pandemii de demolări.
Pandemia demolărilor. Ce piețe urmează?
Potrivit unor voci, se întocmește deja în mod neoficial o listă de piețe, care urmează să fie demolate. Una dintre sursele mele m-a informat că:
„Piața Gorbaciov este o țintă. Știu că vor s-o demoleze. Sunt pe ea!”, este scurtul rezumat făcut de sursă.
Însă, am vrut să primesc și o confirmarea de la autoritatea locală. Aceasta mi-a avansat o variantă diferită. O piață urmează să fie demolată, doar că i-am greșit eu numele.
„În acest moment, această operațiune nu se află în viziunea Consiliului de Administrație al RAEDPP Constanța. Piața Tic – Tac este vizată de demolare și construirea unei piețe noi pe acel teren”, m-au anunțat reprezentanții primăriei Constanța.
Chiar dacă îmi proiectam în minte răspunsul, am întrebat totuși primăria, de ce a început valul de demolări, cu Brick:
„Conform Codului Civil, articolul 555 proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi şi dispune de un bun în mod exclusiv, absolut şi perpetuu, în limitele stabilite de lege. Imobilul cu numărul cadastral 254156 la care faceți referire este proprietate privată, de aceea, vă recomandăm să vă adresați proprietarului”, se apără cu scut de legi Primăria Constanța.
Ce spun cumpărătorii și ce nu spun vânzătorii:
„Am fost în Italia. Unde te uiți, numai tarabe, pe fiecare colțișor. Localnicii își vând pizza, paste, dulciuri, toate preparate de ei. Piețele sunt pline, nebunie, culoare, rumoare. Vorbesc tare, de agață cu oferte, e o nebunie frumoasă. Acolo nu există să distrugi micii comercianți, ca să fie doar mall-uri. Omul cumpără de la omul mic”, îmi povestea o româncă întoarsă de curând, din peninsulă.
Iar asta simte o veche clientă a comercianților de la Brick:
„Ăștia știu doar să dărâme. Nu au construit nimic și acum li s-a pus pata pe piața asta. Aici veneam cumpăram mâncare, materiale de construcție, ce aveam nevoie. Vă spun că i-am văzut pe vânzători cum își împachetau ce le-a rămas și cum asistau la demolări”, spune femeia cu amărăciune în glas.
Am încercat să iau și legătura cu cei ce au fost nevoiți să se mute, însă:
„Nu vorbește unu, degeaba. I-a mutat prin apropiere, pe la Balada, la Casa de Cultură. Dacă stai la taifas cu ei nu scoți o vorbă de mutare, iar angajații lor se tem să zică ceva”, îmi declară o persoană de legătură.
Demolările trec, laudele rămân
Constanța are două industriii care țin economia cu capul deasupra apei: HORECA, funcțională la parametri ridicați o lună și jumătate pe an și tot ce înseamnă afaceri, import-export, în port. Însă, acolo profiturile merg către multe județe, așa că nu ne referim la bani ce se varsă în bugetul orașului. Așa că susținerea piețelor, târgurilor ar trebuie să fie o prioritate, o compensare. Oficialii primăriei din Constanța nu au însă aceeași viziune sumbră:
„Primăria Municipiului Constanța încurajează micile afaceri din oraș, dovadă stau cele peste 1500 de autorizații de funcționare emise anul acesta ( ianuarie – mai). Cu siguranță, acest număr va crește considerabil întrucât în perioada 20.05 – 23.05.2022 se depun documentații în vederea atribuirii de amplasamente pentru desfăşurarea de activităţi cu caracter temporar pentru perioada sezonului estival 2022, în zone publice în Stațiunea Mamaia.
Mai mult, Primăria Municipiului Constanța a venit de multe ori în sprijinul agenților economici, de pildă a acordat o serie de facilități fiscale, cum ar fi anularea accesoriilor (majorărilor de întârziere) aferente obligațiilor fiscale principale restante”, am fost anunțați prin biroul de comunicare al primăriei.
Brick cu brick demolăm ce era vechi în oraș, iar promisiune cu promisiune, construim ceva ce încă nu vedem, nici măcar la orizont.
Discussion about this post