„Când am ieșit pe ușa care mă purta spre libertate, am știut că dacă nu las ura și amărăciunea în spate, voi continua să fiu în închisoare”, spunea marele Nelson Rolihlahla Mandela.
Deși multe țări încă aplică pedeapsa cu moartea, în România, totuși, cea mai aspră pedeapsă care se poate aplica de către o instanță este cea a detenţiei pe viaţă și este întâlnită mai ales în cazurile deosebit de grave, de omor. Pedeapsa este acordată, în general, de judecători și a fost introdusă pentru prima dată prin Decretul-lege nr. 6/1990 înlocuind astfel pedeapsa cu moartea.
Conform Art. 56 – Codul Penal din 2009, “detenţiunea pe viaţă constă în privarea de libertate pe durată nedeterminată şi se execută potrivit legii privind executarea pedepselor.”
Deși astfel de cazuri sunt destul de rare în Romania, totuși, de curând, un bărbat de 41 de ani de la malul mării a fost condamnat la închisoare pe viață, în urma uciderii prin înjunghiere. Decizia poate fi contestată la Curtea de Apel Constanța.
Dacă în urmă cu ceva ani, era posibilă aplicarea pedepsei cu moartea chiar și la noi în țară, aceasta a fost abolită prin hotărârea din Protocolul nr. 13 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind abolirea pedepsei cu moartea în toate circumstanţele – Vilnius, 3.V.2002, art. 1 “Abolirea pedepsei cu moartea: Pedeapsa cu moartea este abolită. Nimeni nu poate fi condamnat la o asemenea pedeapsă şi nici executat”. Astfel, în cazul în care ar exista erori judiciare, deciziile ar putea fi revocate. Dacă se poate spune așa, pedepsele au devenit cu trecerea anilor, mai umane și s-au aliniat cu art. 3 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului: „Orice fiinţă umană are dreptul la viaţă, la libertate şi la securitatea persoanei sale”.
Discussion about this post