Patru marinari sirieni sunt blocați de doi ani pe o navă, în Portul Constanța. Au trecut prin foame, au stat fără căldură în plină iarnă, nu au niciun ban și n-au voie să coboare de pe navă. Astăzi sunt sub protecția unui sindicat internațional care le dă mâncare și asistență juridică. Au câștigat procesul împotriva firmei care i-a angajat, dar nu i-a plătit. Așteaptă ca nava să fie vândută, să-și încaseze salariile și să plece.
Nava „Ali Bey” e la cheu, o poate vedea oricine trece prin Portul Constanța. Silueta ei alb-albastră se zărește și de pe terasele cu panoramă spre port. Ascunsă de priviri este suferința celor patru marinari sirieni care trăiesc aici din noiembrie 2020. Comandantul are 36 de ani și este la timona navei din iunie 2019. Vorbește engleză fluent și spune că trece prin cea mai grea experiență din viața sa.
„E o pușcărie, literalmente o pușcărie. Doar mâncăm, facem puțin sport și dormim. Mâncăm, facem puțin sport și dormim.”, a declarat comandantul navei, Dahha Abdullah.
„Au fost lăsați fără mâncare, fără posibilitatea de a se-ncălzi, fără apă. Echipajul nu are liber de ieșit la cheu cu excepția comandantului; ceilalți 3 stau aici efectiv din luna decembrie 2020. Practic este o pușscărie plutitoare pe care oamenii ăștia o populează”, a punctat Adrian Mihalcioiu, liderul Sindicatului Internațional al Navigatorilor (SLN).
Nava Ali Bey are 29 de ani. Se vede. Puntea, cotloanele sau cabinele, toate vorbesc despre viața dificilă în care se muncește și se trăiește la bord. Cargoul aflat sub pavilion panamez, a ancorat în Portul Constanța pe 30 noiembrie 2020. Compania este din Turcia, dar proprietarul, Mustafa Demirel, este binecunoscut în Constanța, unde desfășoară afaceri de zeci de ani.
„La bord erau navigatori sirieni, în Siria este război; s-a profitat de faptul că ei n-au cum să plece de la navă și-atunci era un fel de lanț al slăbicinuilor: armatorul nu-i platea, ei nu puteau să coboare să se ducă în Siria pentru că era război și-i trimitea direct pe front (…) și a fost așa o perioadă de cațiva ani de zile în care acești oameni, sunt oameni de 4 ani, de 5 ani, de 6 ani iată, pe navă avem un navigator de 6 ani, au rămas la navă, salariile lor s-au tot ingroșat”, a mai precizat Adrian Mihalcioiu.
Un marinar povestește despre presiunile prin care au trecut în tot acest timp.
„Armatorul a făcut presiuni tot timpul, ne-a stresat mereu ca să ne facă să renunțăm. Ne-au afectat puternic toate presiunile astea”, a declarat Mansour Alaa, unul dintre marinari.
Însă lucrurile au mers și mai departe, iar navigatorii susțin că pentru a ceda presiunilor nu li s-a mai adus mâncare.
„N-a mai trimis combustibil la navă, n-a mai trimis mâncare, n-a mai trimis nimic așteptând ca să cedam”, susține comandantul navei, Dahha Abdullah.
Pe 23 mai 2022, justiția le-a dat câștig de cauză marinarilor sirieni și a obligat firma din Turcia să le plătească peste 230.000 de dolari. Sentința nu este definitivă, dar în litigiile de muncă sentința instanței de fond este executorie. Din mai se așteaptă motivarea, pentru a se putea trece la executarea firmei. Toți marinarii au ajuns la capătul răbdării.
„Facem foame de când am venit aici. Am început să facem foamea din clipa când ne-au sistat aprovizionarea cu alimente. Apoi, în mijlocul iernii ne-au lăsat fără curent electric. De doi ani stau la bord. N-am coborat pe țărm niciodată. Nu-mi este permis. Doar comandatul are voie”, spune Mansour Alaa – marinar.
Autoritățile siriene nu i-au ajutat cu nimic. Parcă n-ar exista pentru țara lor. Chiar dacă și-au câștigat în instanță dreptul de fi plătiți, emoțiile nu s-au terminat pentru comandant și echipa sa. Urmează să se vândă nava la o licitație și abia apoi să-și recupereze banii.
