Autoritatea maritimă suedeză a anunțat, marți, că a emis un avertisment cu privire la două scurgeri la conducta Nord Stream 1, deținută de Rusia, în apele suedeze și daneze, la scurt timp după ce a fost descoperită o scurgere la proiectul Nord Stream 2, aflat în apropiere, relatează publicația Reuters.
„Există două scurgeri pe Nord Stream 1 – una în zona economică suedeză și una în zona economică daneză. Ele sunt foarte aproape una de cealaltă”, a declarat pentru Reuters un purtător de cuvânt al Administrației Maritime Suedeze (SMA).
Potrivit operatorului Nord Stream 2, presiunea în gazoduct a scăzut de la 105 bari la 7 bari, în cursul nopții cu pricina. Guvernul german a transmis, la rândul lui, că lucrează cu partenerii danezi pentru a identifica sursa acestei scăderi bruște de presiune și a vedea dacă este, într-adevăr, vorba despre o scurgere de gaze.
Ulterior, în spațiul public internațional s-a vehiculat prezența unui sabotaj invocat de Kremlin, prin care ar fi fost afectată securitatea energetică a Europei.
Zvonul a așteptat confirmarea sau infirmarea autorităților din statele nordice, care au fost nevoite să efectueze intervenții specifice pe fundul mării. La rândul său, premierul Poloniei a fost de aceeași părere cu privire la apariția unui sabotaj, sugerând că în acest fel sunt escaladate și tensiunile din Ucraina.
Cele două conducte cu pricina erau umplute cu gaz, în ciuda faptului că nu se aflau în funcțiune, astfel încât operatorul gazoductului Nord Stream a transmis că pagubele înregistrate sunt „fără precedent”.
În cele din urmă, prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, a anunțat într-o conferință de presă că autoritățile daneze au încheiat o evaluare asupra situației și au concluzionat că incidentele au fost cauzate de acțiuni deliberate.
„Nu a fost un accident. Nu există informații despre cine ar putea fi în spatele acțiunii”, a declarat oficialul în timpul conferinței din capitala Copenhaga.
De aceeași părere a fost și ministrul Energiei, care a precizat faptul că fisurile sunt prea mari pentru a fi puse pe seama unor accidente (cum ar fi ancore agățate de conducte) și că ele au fost provocate de explozii.
De altfel, Institutul Seismologic suedez a raportat că în regiune au avut loc explozii subacvatice înainte să aibă loc scurgerile de gaze, conductele avariate fiind situate la 70-90 de metri sub nivelul mării, potrivit ministrului, citat de publicațiile străine.
Nu în ultimul rând, premierul în exercițiu din Suedia, Magdalena Andersson, a accentuat ideea unor explozii care au produs fisurile în mod intenționat.
„Avem informații proprii, dar și primite prin contactele noastre cu Danemarca. Pe baza acestora, am ajuns la concluzia că acesta este probabil un act deliberat. Probabil o chestiune de sabotaj. Nu este o chestiune de atac asupra teritoriului suedez sau danez”, a declarat premierul.
În timp ce unele guverne europene s-au grăbit să acuze sabotajul rusesc, oficialii guvernamentali americani au declarat că există și alte posibilități care ar putea explica ceea ce s-a întâmplat.
Potrivit publicației The New York Times, guvernul lui Vladimir Putin ar fi putut încerca să manipuleze cumva conducta și să provoace din greșeală un accident sau, potențial, o altă țară ar fi putut provoca scurgerea pentru a împiedica Rusia să profite de pe urma prețurilor ridicate la energie. În spatele sabotajului s-ar putea afla actori neguvernamentali.
Totuși, Federația Rusă a fost prima care a sugerat varianta unui sabotaj, precizând că în acest fel este pusă în pericol securitatea energetică a întregii Europe, întrucât nu mai poate relua fluxul de gaze prin niciunul dintre cele două gazoducte.
De asemenea, este posibil, chiar dacă este puțin probabil, ca sabotajul să nu fi fost implicat și ca scurgerea să fi fost cauzată de un simplu accident. Ancheta este în continuă desfășurare, transmite sursa citată.
