Șefii clanurilor de cerșetori au turbat, atunci când au realizat că românii donează, aproape tot, familiilor din Ucraina. Pentru acești infractori invidioși, primele luni ale războiului au fost cele mai crunte. Stăteau la televizor și vedeau cum oamenii duc portbagaje întregi de ajutoare la graniță.
Într-o zi însă, romii din clanurile de cerșetori și-au pus întrebarea de aur: „Da ce, noi nu putem să fim ucraineni?“
Și-au răspuns singur, cu DA și s-au apucat de treabă. Au învățat câteva cuvinte în ucraineană, puțin mai multe în engleză și-au început operațiunea „Ucraina“.
I-am întâlnit cam în toată țara și le-am observat principalele strategii de abordare:
- în benzinării te opresc cu un Pașaport fals în mână și-ți spun că sunt refugiați din Ucraina. Îți cer bani pentru că nu au de combustibil, ca să ajungă într-un oraș unde îi așteaptă o gazdă. Este doar un exemplu de motiv;
- în zona piețelor îți spun că nu au bani de mâncare. Mulți dintre ei afișează pancarte pe care este scris cu litere mari numele celei mai mediatizate țări de pe planetă, UCRAINA;
- în zona mall-urilor sunt tinerii romi „deghizați“ în uraineni. Într-o engleză de doi lei, îți cer și așteaptă de la zece lei în sus;
Din păcate pentru acești actori ambulanți, schema „Ucraina“ nu prea mai merge. Asta deoarece aproape toată populația a aflat că cei ce ne-au trecut granița, ca să scape de război și griji, primesc ajutor din partea statului român. Este astfel greu de crezut că cineva care are parte de masă și casă ar mai merge să și cerșească.
Evident, poliția și procuratura par că depun eforturi zero pentru a-i opri pe cei ce ies la țepuit cu schema „Ucraina“, la fel cum ignoră problema cerșetorilor care chinuie copii și animale, pe străzi.
