Vârsta biologică depinde de sănătatea fizică și poate să difere față de vârsta ta reală. Mai nou, a apărut și aparatul care calculează vârsta biologică. Abia acum încep motive de îngrijorare! Da, poate ca o simpla imagine ne poate transmite foarte multe, dar cât de multe ar putea transmite o imagine 3D, de înaltă precizie a feței? Vârsta biologică este influențată de diverși factori începând cu mediul în care trăim, stilul de viață, regimul alimentar.
Inspirați de o practică chineză veche, în zilele noastre, Jing-Dong (Jackie) Han care este biolog, și colegii săi, au dezvoltat un proces bazat pe inteligență artificială, denumit „ceas de îmbătrânire facială”, care ia o imagine 3D a feței unei persoane și îi calculează vârsta biologică. Cercetătorii au creat două ceasuri – unul care prezice vârsta cronologică și altul care prezice vârsta biologică. Ele urmăresc urmele de îmbătrânire care apar în jurul pleoapele, nasului, colțul ochilor, colțul gurii.
Mai există ceasuri de evaluare a vârstei. Ele se bazează pe distribuția proteinelor în sânge sau pe numărul celulelor stem divizate. În 2016, Han a decis să folosească o măsura nouă, vârsta percepută, sau cât de bătrân le pari celorlalți. Inspirația a venit în 2009 când a avut loc un studiu în care voluntarii au evaluat vârsta și starea de sănătate a unor gemeni într-o fotografie, urmată de o evaluare medicală a subiecților șapte ani mai târziu. Acei cercetători au descoperit că cel care arăta mai în vârstă dintr-o pereche de gemeni era mai fragil, avea mai multe deficiențe cognitive și era mai probabil să fi murit, în comparație cu fratele său care arăta mai tânăr. În mod clar, a gândit Han, vârsta biologică, așa cum este reprezentată de aspect, este puternic corelată cu sănătatea. Grupul încorporase deja imagini 3D ale fețelor în cercetarea publicată în 2015, în care au descoperit că trăsăturile faciale puteau prezice vârsta cronologică într-un model statistic dezvoltat folosind 300 de subiecți din Beijing.
La acea vreme, ea cerceta markerii, sau semnăturile, din sânge și stabilea relația dintre aceștia și vârstă, când a observat că Institutul Partener pentru Biologie Computațională al Academiei Chineze de Științe și al Societății Max Planck, unde lucra atunci, avea un aparat de imagistică facială 3D. Ea s-a gândit că, din moment ce aveau acest aparat de imagistică, ar trebui să îl ia cu ei atunci când colectează probe de sânge și să îl folosească pentru a compara ceea ce dezvăluie fața despre îmbătrânire cu ceea ce dezvăluie markerii din sânge.
În 2016, ea a avut acces la o cohortă mai mare, aproximativ 5.000 de persoane din orașul Jidong, și la tehnici de inteligență artificială mai puternice. Cu ajutorul abilităților de prelucrare a datelor ale IA, Han a putut replica percepția umană asupra modului în care vârsta biologică se manifestă pe fața cuiva. Pentru a minimiza fluctuațiile de la o singură observație, în noul studiu al lui Han, vârsta biologică a fiecărui subiect a fost evaluată în mod independent de către cinci voluntari și a servit drept „adevăr de bază”.
Motorul de inteligență artificială, care a învățat din aceste observații umane și s-a îmbunătățit pe baza lor, a fost inițial foarte precis. În medie, predicțiile sale au deviat de la vârstele reale cu aproximativ trei ani atât pentru modelul cronologic, cât și pentru cel al vârstei percepute. În cadrul studiului lui Han, persoanele care păreau cu mai mult de trei ani mai în vârstă decât data din certificatul de naștere au fost numite „fast-agers”, în timp ce „slow-agers” păreau cu mai mult de trei ani mai tineri.
Această diferență între vârsta lor prezisă și cea reală poate fi corelată cu diverși parametri de sănătate, spune Han. Pentru a explora legăturile dintre înfățișare, vârstă și factorii care stau la baza influențării sănătății – Han a colectat probe de sânge și a cercetat obiceiurile subiecților cercetării. De exemplu, fumatul, sforăitul și nivelurile ridicate de colesterol total în sânge erau adesea caracteristici ale persoanelor cu vârsta rapidă, în timp ce consumul de iaurt, mesele regulate și densitatea minerală osoasă mai mare erau o trăsătură comună a persoanelor cu vârsta lentă.
Vârsta mijlocie, când indivizii au între 40 și 50 de ani, pare să fie o perioadă în care diferențele dintre cei care îmbătrânesc rapid și cei care îmbătrânesc lent devin mai vizibile. Unii oameni pot părea destul de bătrâni deși au doar 40 de ani, în timp ce alții au 55 de ani, dar încă arată foarte tineri. Potrivit lui Han, această variabilitate înseamnă că intervențiile pentru adoptarea unor obiceiuri mai sănătoase ar putea face o diferență semnificativă în această fereastră de oportunitate.
Discussion about this post