Anual, creştinii ortodocşi celebrează naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, cel care l-a botezat pe Domnul Iisus în apa Iordanului. În cultura populară românească, sărbătoarea este cunoscută sub denumirea de Sânziene sau Drăgaică și este amintită astăzi, pe 24 iunie.
Sânzienele sunt, în mitologia românească, zâne bune din clasa ielelor, dar care atunci când nu este respectată sărbătoarea, devin surate cu Rusaliile care sunt zâne rele.
Imaginaţia populară a închipuit Sânzienele ca pe nişte fete foarte frumoase, care trăiesc îndeobşte prin păduri sau pe câmpii, fiind reprezentate cel mai adesea dansând.
„Cap de vară” sau „Amuțitul cucului”
Sărbătoarea Sânzienelor îşi are originea într-un străvechi cult solar şi se mai numeşte în unele locuri şi „Cap de vară” sau „Amuţitul cucului”. Se spune în popor că, dacă cucul încetează să cânte înainte de Sânziene, înseamnă că vara va fi secetoasă, se arată în tradițiile și obiceiurile românești.
Ziua de Sânziene este considerată sfântă, astfel că nimeni nu are voie să lucreze.
Totodată, în multe zone din ţară se aprind noaptea focuri pe dealuri, iar în unele sate se umblă cu făcliile aprinse, înconjurându-se casale, grădinile sau grajdurile.
Spre dimineaţă, flăcăii umblă prin sat şi aruncă cununiţe de sânziene pe la casele unde stau fetele de măritat.
Tot în noaptea dinaintea sărbătorii, fetele obişnuiau să pună sub pernă flori de sânziene, în speranţa că astfel îşi vor visa ursitul. În plus, mai aveau obiceiul să arunce o cunună de sânziene pe acoperişul casei. Dacă aceasta rămânea pe acoperiş, fata urma să se mărite chiar în acel an, în timp ce, dacă ajungea pe jos, fata o mai arunca până rămânea prinsă pentru a şti câţi ani mai are de aşteptat.
Sânzienele sunt socotite zâne ale câmpului, dând puteri deosebite florilor şi buruienilor, astfel încât acestea, în preajma sărbătorii de pe 24 iunie, devin plante de leac.
În medicina populară, sânziana este folosită pentru foarte multe boli, dar trebuie culeasă în zorii zilei. Se spune că sânzienele puse în apa de baie întăresc copiii slabi şi sensibili, acest procedeu fiind folosit şi pentru tratarea frigurilor, iar roua căzută pe flori în noaptea de sânziene vindecă bolile de ochi şi de piele, mai arată sursele.
Discussion about this post