Membrele OFSD Municipiul Constanța, acțiune pe faleza Cazinoului de Sânziene – Ziua Iei

Membrele OFSD Municipiul Constanța au ales să marcheze Sânzienele – Ziua Iei, printr-o acțiune desfășurată pe faleza Cazinoului din oraș. 

Doamnele îmbrăcate în ii au dăruit trecătorilor produse românești, ghidate de zicala ,,Cine-și uită strămoșii e ca un arbore fără rădăcini, ca un râu fără izvor.”

Tradițiile și obiceiurile strămoșești sunt sursa autenticității unui popor, iar ,,un popor care nu-și cunoaște trecutul e ca un copil ce nu-și cunoaște părinții”.

Câteva curiozități despre ie și despre sărbătoarea Sânzienelor:

Piesa principală a costumului popular românesc feminin este IA.

Nu se știe când a apărut primul tip de ie, dar este posibil ca acest tip de îmbrăcăminte să fi fost purtat de populaţia aparţinând culturii Cucuteni. Cămaşa este croită în formă de cruce, dintr-o singură bucată de pânză şi cu o deschizătură în partea de sus. 

#Drăgaica sau #Sânzienele este sărbătoarea zânelor bune ce trăiesc prin păduri și zboară noaptea prin văzduh. 

Numele de Sânziene provine de la zeița romană Santa Diana, patroana vânătorilor și a pădurilor. 

Sânzienele sunt cunoscute și sub alte nume precum: Frumoasele, Zânele sau Drăgaicele. 

Sânzienele: 

• umblă pe pământ sau plutesc prin aer; 
• împart rod holdelor și femeilor căsătorite;
• înmulțesc păsările și animalele;
• tămăduiesc bolile și suferințele oamenilor;
• apără semănăturile de grindină și vijelii;
• intensifică parfumul florilor;
• măresc puterea tămăduitoare a plantelor de leac;
• alungă grindina;

Sânzienele sunt zâne bune, dar pot deveni și forțe dăunătoare, lovindu-i pe cei păcătoși cu „lanțul Sânzienelor”, pot stârni din senin și vijelii, pot aduce grindina, lăsând câmpul fără rod și florile fără leac.

Sărbătoarea se mai numește și ,,Amuțitul Cucului: se crede că, dacă cucul încetează să cânte înainte de Sânziene, vara va fi secetoasă. 

La miezul nopții de Sânziene, în credința populară se deschid Cerurile.