Cercetările privind adaptabilitatea doradei pentru utilizarea acestei specii în activități de acvacultură marină în România au ajuns la un final mai mult decât încurajator, anunță Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Marină Constanța. Experimentele ştiințifice de laborator desfăşurate prin Programul Nucleu au demonstrat utilizarea speciei este cert posibilă şi în țara noastră.
Transferurile juvenililor la diverse vârste (2, 3 sau 4 luni) direct din tancul de stocare având o salinitate de 36‰, în apă din Marea Neagră având salinități sub 16‰, 13‰ şi coborând chiar brusc până la 10‰, s-au produs fără nicio mortalitate.
Experții Dr. Victor Niță şi Dr. Magda Nenciu au studiat evoluția nivelului de stres al speciei în funcție de vârsta materialului piscicol şi de diferența de salinitate din momentul transferului. Au fost constatate niveluri glicemice cuprinse între 68-82 mg/dl înainte, 157-171 mg/dl la o oră după modificarea bruscă a salinității şi, respectiv, 115-124 mg/dl la 24 de ore.
„Coroborat cu modificările de colorit şi cu reluarea comportamentului de hranire activă şi cârduire la mai puțin de 12 ore, semne clare ale acceptarii noului mediu de cultură, concluzionăm că utilizarea speciei este cert posibilă şi în țara noastră, desigur, în anumite condiții şi ținând cont de unii factori limitativi”, precizează INCDM.
Experimentele realizate în laboratoarele INCDM au înregistrat un ritm de creştere mediu al doradei în apa Mării Negre comparabil cu datele relevante, astfel fiind observate următoarele valori medii ale loturilor experimentale: la 2 luni – 7 grame, la 3 luni – 18 grame, la 4 luni – 24 grame și la 5 luni – 40 g.
