Industria ospitalităţii – HORA – solicită Guvernului să păstreze sistemul de tichete de masă pe carduri restricţionate şi să ia în considerare importanţa utilizării acestor sume pentru a încuraja angajaţii să mănânce la prânz, deoarece această politică socială are impact deosebit asupra sănătăţii şi performanţei acestora în munca, cu efecte asupra productivităţii angajatorilor.
Potrivit unui comunicat de presă al organizaţiei care reprezintă interesele sectorului HoReCa, tichetele de masă trebuie să rămână emise pe carduri, a căror utilizare să rămână controlată prin lege, astfel încât să se asigure utilizarea pentru a mânca la prânz pentru angajaţi.
„Anul acesta ne vedem nevoiţi constant să explicăm şi să ne opunem public unor modificări fiscale cărora nu le înţelegem sensul. Avem de această dată situaţia tichetelor, un instrument excelent care şi-a dovedit utilitatea şi eficienţa, fie că vorbim de vouchere de vacanţă sau tichete de masă, ori cadou. Acestea au generat anual peste 3 miliarde de lei încasări la bugetul de stat şi funcţionează cu succes de peste 20 de ani în România” a declarat Ion Biriş, preşedinte HORA.
În viziunea organizaţiei, acordarea de sume în bani ca alocaţie de hrană nerestricţionată poate avea efecte negative, pentru că aceste sume vor intra în economia subterană, angajaţii nu le vor folosi pentru a mânca la prânz, iar în cele din urmă toată lumea va pierde, şi statul, şi angajaţii, şi HoReCa.
Tichetele de masă sunt în România din 1998 şi au avut beneficii majore pentru angajaţi, care au integrat mai uşor masa de prânz în comportamentul lor. Din 2020, tichetele de masă sunt acordate exclusiv pe carduri contribuind la digitalizarea restaurantelor şi fiscalizarea veniturilor. Cardurile emise în programele sociale ale Guvernului, prin care mese calde erau asigurate pentru categoriile vulnerabile au reprezentat o modalitate de educare a populaţiei să facă plăţi cu cardul. Acest sistem funcţionează în lume în peste 45 de ţări şi în România din anul 1999, iar efectele pentru economiile statelor care le implementează sunt recunoscute de organizaţii internaţionale, precum Organizaţia Internaţională a Muncii şi OECD. Faptul că sunt un instrument digital ajută enorm la trasabilitate sumelor cheltuite. Din nou, insistăm asupra necesităţii unui dialog şi a unei consultări cu industria pentru o schimbare care ar afecta enorm un întreg sector.
În prezent, 75% din sumele de pe carduri sunt retrase la bancomat conform ultimului raport de la BNR.
”(…) eforturile statului de a stimula digitalizarea plăţilor trebuie să fie ferme şi coerente. Acordarea de bani ca alternativă la tichete asigură utilizarea lor pentru alte scopuri, nu pentru a mânca la praz. Studiile arată că angajaţii, dacă primesc o alocaţie în bani, nu o utilizează pentru achiziţia de hrană. Conform opiniei Centrului de Cercetări Financiare şi Monetare al Academiei Române ‘Victor Slăvescu’, o primă consecinţă a acordării în bani a alocaţiei de hrană va consta în anularea tuturor avantajelor, ‘atât la nivelul societăţii (de natură economică, fiscal-bugetară, socială), cât şi la nivelul salariatului (de natură fiziologică şi psihologică): într-un cuvânt, anularea efectelor de multiplicare economică, pe de o parte, şi reducerea posibilităţilor de menţinere a unei calităţi adecvate a vieţii salariaţilor şi a familiilor acestora, pe de altă parte’. Alocaţia de hrană ar trebui să fie acordată exclusiv pe card şi folosită exclusiv pentru a mânca la prânz con form sumei stabilite prin lege, care trebuie stabilită ca limită zilnică de utilizare. Ecuaţia tichetelor de masă are un impact în performanţa companiilor, este demonstrată de peste 60 de ani în lume şi trebuie păstrată ca referinţă de succes şi nu restricţionată” , susţin reprezentanţii HORA.
Organizaţia HORA este autoritatea reprezentativă a industriei ospitalităţii româneşti, ce are misiunea de a susţine şi de a promova interesele şi valorile comune ale membrilor săi, pe plan naţional şi internaţional. Asociaţia susţine investiţiile şi reprezintă afacerile din întreg sectorul, de la restaurante, hoteluri, cafenele, până la baruri şi companii de catering.
Sursă: Agerpres
Discussion about this post