Sfinții 40 de Mucenici sunt prăznuiți de Biserica Ortodoxă, în fiecare an, pe dată de 9 martie. Aceștia nu erau doar români de origine, ci și greci, amestecați cu armeni, transmite crestinortodox.ro.
Povestea Sfinților Mucenici
După ce au fost întemnițați timp de opt zile și bătuți cu pietre din cauza credinței lor, Sfinții Mucenici au fost condamnați la moarte prin înghețare, în lacul Sevastiei. La miezul nopții, unul dintre cei 40 de mucenici, a ieșit din apă din cauza gerului. Alergând spre baia caldă, pusă de cei ce slujeau idolilor, a murit.
Cei rămași să îndure gerul au început să se roage, moment în care au avut loc câteva mari minuni: apă lacului s-a încălzit, gheață s-a topit și 40 de cununi strălucitoare au pogorât asupra mucenicilor. Unul dintre soldații de pază, uimit că în miezul nopții o lumina din cer încălzește apă și că o cununa din cele 40, pogorâte peste mucenici, nu are peste cine să se așeze, s-a aruncat în apă, mărturisind că și el este creștin.
Pentru că au fost scoși vii din lac, comandanții au poruncit să li se zdrobească picioarele cu ciocănele. Trupurile lor au fost puse într-un car, ca să fie duse spre ardere și apoi să fie aruncate în lac.
Cei patruzeci de Sfinți Mucenici sunt: Chirion, Candid, Domnos, Isichie, Iraclie, Smaragd, Evnichie, Valent, Vivian, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ion, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetius, Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Gorgonie, Teofil, Domitian, Gaiu, Leonte, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton, Aglaie.
Tradiții și obiceiuri de Ziua Sfinților 40 de Mucenici
Potrivit sursei citate, în credință populară în ziua mucenicilor se încheie zilele babelor, lăsând loc zilelor moșilor. De aceea, în această zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, cum ar fi: lovirea pământului cu bate sau maiuri, rostind descântece, pentru că să iasă căldură și să între gerul, sau jocul copiilor peste foc.
În ziua de 9 martie, în toate comunitățile rurale era obiceiul de a se scoate plugul la arăt. După ce plugul era trecut prin foc de către fierarul (faurul) satului, era reparat, curățat și purificat. Între plugari se încheiau înțelegeri pentru întovărășire la arăt, iar în dimineață acestei zile plugul era scos în față casei în mod festiv. Acesta era momentul ce deschidea, de fapt, ciclul sărbătorilor de primăvară, presărat cu numeroase obiceiuri.
Una dintre cele mai cunoscute tradiții în ziua celor 40 de Sfinți Mucenici este ca gospodinele să pregătească mucenici sau sfințișori. În funcție de regiune, aceștia pot fi făcuți din aluat, cu nucă și miere și copți în cuptor – cei „moldovenești” – sau fierți – cei „muntenești”. Mucenicii sau sfințișorii se pregătesc în forma cifrei 8, ca un simbol al infinitului sau al vieții de după moarte. Pe de altă parte, cifra 8 ar putea fi un simbol al trupului omenesc.
Patruzeci sau patruzeci și patru de mucenici?
După tradiția geto-dacică au fost 44 de mucenici, atâtea fiind și zilele dintre 9 Martie și 23 Aprilie. În unele zone, există până astăzi credință, că acești sfinți au fost 44. Folcloristul Simion Florea Marian a tipărit o legendă, din Fratautul Vechi – Moldova, unde se vorbește de ziua celor 44 de Sfinți. Însă, tradiția creștină afirmă că au fost 40 de mucenici.
În București, particele din moaștele Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia se află la Mănăstirea Antim, la Schitul Darvari, la Biserica Icoanei, la Biserica Mihai Vodă, la Biserica Dichiu de pe Stradă Icoanei și la Biserica „Sfântul Alexie” de pe Calea Șerban Vodă, mai relatează crestinortodox.ro.
