Adevărata amploare a numărului de teste medicale care au folosit sânge infectat cu HIV și virusul hepatitei C pe copiii din Marea Britanie, în anii ’70 și ’80, a fost dezvăluită recent de jurnaliștii de la BBC News.
Documentele descoperite de jurnaliștii britanici dezvăluie o lume secretă a testelor clinice nesigure, în care erau implicați copii din din Marea Britanie. Se pare că medicii puneau, la vremea aia, obiectivele de cercetare înaintea nevoilor pacienților.
Testele au continuat timp de peste 15 ani, au implicat sute de persoane care au ajuns să fie infectate cu hepatita C și HIV.
Un pacient supraviețuitor a declarat pentru BBC că a fost tratat ca un „cobai”.
Testele au implicat copii cu tulburări de coagulare a sângelui, în condițiile în care, de multe ori, familiile nu își dăduseră consimțământul pentru ca cei mici să participe. Majoritatea copiilor care s-au înscris sunt acum morți.
Documentele arată, de asemenea, că medicii din centrele de hemofilie din întreaga țară au folosit produse din sânge, deși se știa că acestea erau contaminate.
O penurie de produse din sânge, în Marea Britanie, în anii 1970 și 1980, a făcut ca acestea să fie importate din SUA. Donatorii cu risc ridicat, cum ar fi deținuții și dependenții de droguri, au furnizat plasmă pentru tratamente, care era infectată cu viruși potențial fatali, inclusiv hepatita C – care atacă ficatul, provocând ciroză și cancer – și HIV.
Unul dintre produsele din sânge, cunoscut sub numele de Factor VIII, a fost considerat extrem de eficient pentru oprirea sângerărilor, dar se știe, de asemenea, că este contaminat cu viruși.
O anchetă publică este în curs de desfășurare cu privire la acest scandal. Raportul final va fi prezentat în luna mai.
„Cobai”
Luke O’Shea-Phillips, în vârstă de 42 de ani, suferă de hemofilie ușoară – o tulburare de coagulare a sângelui, care face ca bărbatul să aibă vânătăi și să sângereze mai ușor decât majoritatea.
El a contractat hepatita C, o infecție virală potențial letală, în timp ce era tratat la Spitalul Middlesex, din centrul Londrei, pentru o mică la gură, la vârsta de trei ani, în 1985.
Documentele consultate de BBC sugerează că i s-a administrat în mod deliberat produsul sanguin – despre care medicul său știa că ar fi putut fi infectat – pentru a putea fi înscris într-un studiu clinic.
Medicul a vrut să afle cât de probabil erau pacienții să se îmbolnăvească de la o nouă versiune a factorului VIII tratat termic. Deși nu fusese niciodată tratat pentru afecțiunea sa, lui Luke i s-a administrat Factor VIII tratat termic pentru a opri sângerarea gurii.
O scrisoare a medicului lui Luke, Samuel Machin, adresată unui alt expert în hemofilie, a fost prezentată ca dovadă în cadrul anchetei publice privind scandalul sângelui infectat.
Scriindu-i lui Peter Kernoff, de la Royal Free Hospital din Londra, doctorul Machin a detaliat tratamentul lui Luke și al unui alt băiat: „Sper că vor fi potriviți pentru testul dumneavoastră cu tratament termic”.
Cu câteva luni mai devreme, Dr. Kernoff a făcut apel la colegii săi medici din domeniu pentru a identifica pacienți potriviți pentru studii clinice. Mai exact, a spus el, aceștia trebuiau să fie „pacienți netratați anterior”, cunoscuți sub numele de „PUP” în comunitatea medicală.
Aceștia erau, de asemenea, supranumiți „hemofilici virgini” – un termen scris pe fișa medicală a lui Luke de către Dr. Machin.
„Am fost un cobai în studii clinice care ar fi putut să mă ucidă”, a declarat Luke pentru BBC.
„Nu există o altă modalitate de a explica acest lucru – tratamentul meu a fost schimbat pentru a putea fi înscris în studiile clinice. Această schimbare de medicație mi-a provocat o boală fatală – hepatita C – și totuși mama mea nici măcar nu a fost anunțată […] Pentru lumea științifică, a fost un beneficiu incredibil să fiu un hemofilic virgin”, a adăugat el. „Să fii o farfurie Petri curată prin care să înțelegi știința, am fost, fără îndoială, o parte din asta.”
În anii următori, pe măsură ce procesul medical ajungea la concluzii, Luke a făcut numeroase analize de sânge. Medicii au spus că îl monitorizau și, la vremea respectivă, mama sa, Shelagh O’Shea, a fost recunoscătoare.
În concluziile lor, publicate în 1987, doctorii Kernoff și Machin au concluzionat că tratamentul termic a avut „un efect redus sau chiar nul” în reducerea riscului de hepatită C.
Atât Dr. Kernoff, cât și Dr. Machin, sunt acum decedați.
Înainte de a muri, Dr. Machin a depus mărturie în cadrul anchetei publice, când a confirmat că Luke fusese recrutat pentru studiul Dr. Kernoff.
El a negat că acest lucru a fost făcut fără știrea mamei lui Luke. „Acest lucru ar fi fost discutat cu mama sa, deși recunosc că standardele de consimțământ în anii 1980 erau destul de diferite față de ceea ce sunt acum”, a declarat Dr. Machin.
Cu toate acestea, O’Shea a declarat în cadrul anchetei că nu i s-a spus „absolut deloc” despre proces.
„Cu un copil nevinovat de trei ani și jumătate, nu m-aș fi gândit la o astfel de acțiune. Nu aș fi permis niciodată, niciodată, copilului meu să ia parte la un proces – niciodată”, a adăugat ea.
Documentele arată că medicii știau că Luke a contractat hepatita C încă din 1993, dar nu a fost anunțat până în 1997. Pe o fișă medicală este menționat un rezultat pozitiv al testului și scrie: „Nu am discutat cu pacientul sau cu familia”.
În prezent, Luke s-a vindecat, după un tratament de succes.
„Șoareci de laborator”
Cu toate acestea, dovezile studiilor clinice au stârnit îngrijorări mai largi.
„Un pacient ar trebui să primească întotdeauna cel mai bun tratament posibil și ar trebui să-și fi dat întotdeauna consimțământul în cunoștință de cauză – dacă acești doi factori nu au fost atinși, atunci un studiu ar fi considerat foarte problematic”, spune profesorul Emma Cave, profesor de drept al asistenței medicale la Universitatea Durham.
Profesorul Edward Tuddenham, care a fost medic specialist în hemofilie la Royal Free Hospital în anii 1980, a confirmat aceste temeri. Când a fost întrebat dacă el crede că standardele etice au fost respectate în timpul studiilor clinice din anii 1980, a răspuns simplu: „Nu.”
Investigația BBC a dezvăluit că doctorii Machin și Kernoff făceau parte dintr-o comunitate de medici cu ambiții de cercetare similare.
O școală specializată de lângă Alton, în Hampshire, era frecventată de o cohortă mare de băieți hemofilici. Școala pentru copii cu dizabilități avea la fața locului o unitate de hemofilie a NHS, astfel încât băieții care aveau hemoragii puteau fi tratați rapid și apoi se puteau întoarce la cursuri.
Medicul lor, Dr. Anthony Aronstam – care a și murit între timp – a folosit cohorta sa „unică” de băieți pentru studii clinice extinse. O serie de experimente a analizat dacă utilizarea a de trei până la patru ori mai mult factor VIII decât cel necesar în mod normal unui copil ar ajuta la reducerea numărului de sângerări pe care acesta le avea.
Acesta a fost un tratament preventiv, cunoscut sub numele de profilaxie, și a implicat injecții repetate cu produse de Factor VIII infectate și teste de sânge de urmărire. Concentrațiile ridicate de produse de sânge infectate au fost administrate băieților fără consimțământul lor – sau al părinților lor.
Din cei 122 de elevi care au frecventat Treloar’s College între 1974-1987, 75 au murit până acum din cauza infecției cu HIV și hepatita C.
„În ciuda faptului că știau că produsul era plin de hepatită, au început un studiu care ne-a obligat să luăm mult mai mult decât aveam nevoie”, spune Gary Webster, care a fost înscris fără să știe.
Ade Goodyear, elev la Treloar’s între 1980 și 1989, a adăugat: „Am fost tratați ca niște șoareci de laborator. A existat o multitudine de studii la care am fost înscriși cu toții în deceniul în care am fost la școală”.
În mod controversat, un alt studiu a implicat tratamente placebo. Acest lucru a însemnat că unii băieți, care credeau că li s-a administrat Factorul VIII pentru a preveni sângerările, au primit de fapt o soluție salină.
„Când crezi că ți s-a administrat un tratament, acest lucru îți schimbă comportamentul”, a spus Gary. „Alergi mai mult, joci mai dur în fotbal. Pentru un hemofilic, te simți un pic invincibil pentru o scurtă fereastră după o injecție. Dar cu un placebo nu faci decât să-ți riști viața schimbându-ți comportamentul”.
El a declarat pentru BBC că era pedepsit la școală dacă a ratat injecțiile. „Ar fi însemnat că testele lor ar fi fost greșite și astfel noi, noi, copiii, am fost obligați să respectăm regulile.”
Documentele care tocmai au fost făcute publice arată că guvernul din 1973 știa despre testele de la Treloars și a acoperit unele costuri.
Urmărirea de către Dr. Kernoff a progresului clinic prin cercetare a fost riguroasă, la fel ca și vânătoarea sa de subiecți potriviți pentru teste – PUP și hemofilici virgini – ceea ce a făcut ca cei implicați să devină din ce în ce mai tineri. Un bebeluș de patru luni a fost implicat într-un studiu.
Printre studiile sale, s-a numărat unul care a comparat infecțiozitatea unui alt produs din plasmă sanguină – crioprecipitat (Cryo) – cu concentratele de factor VIII.
Criogenia a fost folosită pentru tratarea unor afecțiuni ușoare de coagulare a sângelui. Acesta conținea proteina Factorul VIII, dar în concentrații mai mici și de la mai puțini donatori și, prin urmare, era considerat mai puțin riscant.
Căutând subiecți potriviți, doctorul Kernoff i-a găsit pe Mark Stewart, pe fratele și pe tatăl său, care sufereau cu toții de boala von Willebrand – un alt tip de tulburare de coagulare a sângelui – în cazuri foarte ușoare. Tratamentul lor obișnuit era criogenia.
Criogenia a fost folosită pentru tratarea unor afecțiuni ușoare de coagulare a sângelui. Acesta conținea proteina Factorul VIII, dar în concentrații mai mici și de la mai puțini donatori și, prin urmare, era considerat mai puțin riscant.
Căutând subiecți potriviți, doctorul Kernoff i-a găsit pe Mark Stewart, pe fratele și pe tatăl său, care sufereau cu toții de boala von Willebrand – un alt tip de tulburare de coagulare a sângelui – în cazuri foarte ușoare. Tratamentul lor obișnuit era criogenia.
Fratele și tatăl lui Mark au murit amândoi de cancer la ficat, după ce infecția a atacat organul. Niciunul dintre ei nu a fost anunțat că a contractat boala până când a fost prea târziu pentru tratament.
„Supărat este puțin spus”, a spus Mark. „Tatăl tău este în vagonul din față, fratele tău este în al doilea vagon și tu ești în al treilea vagon – așa că știi ce urmează. Nu se va abate de la această cale. Așa funcționează hepatita C. Te va prinde”.
O declarație a celor de la Treloar a spus: „Așteptăm publicarea anchetei privind sângele infectat, care sperăm că va oferi foștilor noștri elevi răspunsurile pe care le așteptau.”
Ancheta privind scandalul mai larg al sângelui infectat se va încheia pe 20 mai.
Discussion about this post