Românii au tradiții frumoase de Paște. Înainte, obiceiul spunea că toată lumea primește haine noi pentru ziua de sărbătoare și principalul eveniment era reuniunea familiei la masă, când toți se întorceau de la biserică. În plus, în dimineața zilei de Paște, copiii se spălau pe față cu apa în care așezau un ou roșu, iar la sat mândria era să îmbraci apoi costumul popular.
Din fericire, în unele zone încă se păstrează aceste datini, moștenite din generație în generație.
În plus, amintirile din zilele de sărbătoare au, pentru cei mai mulți, parfum de cozonaci și pască și de miel rumenit la cuptor.
În ziua de azi însă, își fac tot mai des loc pe mese și iepurii din ciocolată și diversele sortimente de panettone, plasate sub denumiri pompoase în coșuri spectaculoase, pe rafturile marilor magazine.
În plus, e la mare moda vânătoarea de ouă, un obicei împrumutat de la americani. Bucuria lucrurilor simple a fost înlocuită, în aceste cazuri, de competiție. Bucuria lui „împreună” e umbrită de cea a lui „a avea”.
În epoca lui „fie ca…”, mulți au uitat că aceste zile sunt despre „să fim” – împreună, bucuroși, sănătoși, liniștiți, recunoscători pentru ce avem. În vremuri în care toată lumea aleargă și timpul liber este tot mai puțin, așadar și mai prețios, fericirea chiar stă, poate mai mult că altădată, în lucrurile simple. Sărbătorile sunt despre noi și ai noștri și sunt menite și să ne ajute să ne aducem aminte să căutam și să găsim lumina și tihna.
Hristos a Înviat!
