Prof. univ. dr. Ioan Roxin a fost, în acest weekend, invitat special la Pantheon Judo Stage 2024, unde a susținut conferința „Inteligența Artificială pe tatami: Strategii inteligente pentru performanță în era digitală”. În cadrul unui interviu acordat în exclusivitate Observator Constanța, profesorul care predă la o prestigioasă universitate din Franța a vorbit despre pericolele inteligenței artificiale și a explicat cum putem folosi tehnologia într-un mod inteligent.
„Este o onoare să fiu invitat aici și să vorbesc în fața unor oameni care văd în inteligența artificială poate mai mult un pericol, decât un ajutor. Este important și interesant să ajung, sub o formă pedagogică, cu exemple, cu analogii, că de fapt inteligența artificială nu este inteligență, este stupidă! Trebuie să fie inteligent cel care discută cu aplicațiile de inteligență artificială, astfel încât să poată obțină de la inteligența artificială ceea ce vrea și să-i crească eficacitatea și productivitatea muncii”, a declarat Ioan Roxin.
Totodată, profesorul a vorbit și despre faimoasa aplicație Chat GPT, care a luat o amploare foarte mare, chiar și în rândul elevilor din clasele primare.
„A ajuns să fie o sperietoare chiar și la școlile primare. Învățătoarele atrag atenția părinților să nu-și lase copiii să folosească Chat GPT-ul, deși cred că ar trebui să fie invers. Chat GPT-ul ar trebui să fie un partener, un ajutător în învățare și profesorii să-l folosească, astfel încât elevii, studenții să poată avansa în ritmul lor și mai mult cu înțelegere profundă a subiectelor tratate”, explică omul de știință.
Cât de periculoasă este inteligența artificială?
Primele îngrijorări cu privire la problemele sociale aferente conviețuirii cu roboții au apărut odată cu termenul „robot”, în 1920, iar în 1942, Isaac Asimov, unul dintre cei mai mari autori de literatură SF, definea celebrele „legi ale roboților”:
Legea 1: „Un robot nu are voie să pricinuiască vreun rău unei ființe umane, sau, prin neintervenție, să permită ca unei ființe omenești să i se facă un rău.”
Legea 2: „Un robot trebuie să se supună ordinelor date de către o ființă umană, atât timp cât ele nu intră în contradicție cu Legea 1.”
Legea 3: „Un robot trebuie să-și protejeze propria existență, atât timp cât acest lucru nu intră în contradicție cu Legea 1 sau Legea 2.”
Întrebat cât de departe suntem de a aplica legile lui Asimov, profesorul Ioan Roxin a afirmat că deja superinteligența artificială este posibilă și este nevoie de o reglementare, astfel încât inteligența artificială să nu fie un pericol existențial.
„Astăzi, este un ‘Far West’, sunt doar firmele private care avansează cu un ritm vertiginos, lumea nu reușește să țină pasul cu ceea ce se realizează și există riscul ca niște oameni răuvoitori să intre în posesia unor modele foarte puternice și să facă rău altora”, concluzionează profesorul universitar.
Interviul integral îl puteți urmări mai jos:
Carieră academică a lui Ioan Roxin
Prof. Ioan Roxin și-a construit o carieră academică și profesională impresionantă, marcată de un dublu parcurs geografic și disciplinar. Originar din România, după terminarea primului an al facultății de Matematică-fizică din Oradea, fascinat de „cibernetică și informatică” a dat admitere la facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică economică pe care a terminat-o, ca major de promoție, în 1980. A fost titularizat în învățământul universitar în 1982, la catedra de Cibernetică, după doi ani de analist-programator la Institutul Central de Informatică și la Centrul de calcul al Laboratoarelor Catedrei de Cibernetică. În 1991, o bursă a Guvernului francez pentru o diplomă de studii aprofundate în ingineria informaticii, la Institutul National de Științe Aplicate din Lyon, a reprezentat debutul implicării sale intense în domeniul multimediei și al TIC-urilor. Conferențiar și apoi profesor universitar la Universitatea Franche-Comté (UFC), Roxin a fost inițiatorul mai multor formații în multimedia și TIC (specializarea « Produse și Servicii Multimedia », licență și master PSM). Cartea «Multimédia. Les fondamentaux – Introduction à la représentation numérique» (Roxin & Mercier, 2004) a fost și a rămas o referință în domeniul multimediei.
Din punct de vedere științific, Roxin s-a distins prin cercetările sale privind folosirea multimediei, a tehnologiilor semantice și a inteligenței artificiale pentru învățarea personalizată, editarea digitală și semantizarea conținutului comunicării. Contribuția sa științifică este marcată de proiecte și publicații de impact, precum și o prezență internațională semnificativă. A fost profesor invitat în Brazilia, Canada, Finlanda, Japonia, Liban, Maroc, Mexic, Tunisia, Vietnam. Din 2014 până în 2023, a fost directorul laboratorului de cercetare ELLIADD (Édition, Langages, Littératures, Informatique, Arts, Didactique, Discours), un laborator interdisciplinar, cu peste 150 de cercetători.
Pentru rezultatele în cariera sa universitară i s-au decernat gradele „cavaler” și „ofițer” al ordinului „Palmes Académiques”.
Actualmente este profesor emerit la Universitatea Franche-Comté și președinte al antenei Universității deschise, antena din Montbéliard.
Discussion about this post