Potrivit unui studiu World Vision, 1 din 5 tineri consideră că votul lui nu contează, că deciziile privind conducerea politică nu sunt luate prin intermediul alegerilor libere. Neîncrederea în vot este un semnal de alarmă pentru democrație, așadar organizaţia face apel la informarea din surse sigure şi verificate, la campanii corecte de informare şi educare civică şi solicită viitorului Parlament şi Guvern să prioritizeze investiţia în educaţie, în general, dar şi în programe naţionale de educaţie civică. World Vision consideră esenţial pentru creşterea nivelului de bunăstare a copiilor ca România să aibă un viitor european, în care drepturile şi libertăţile sunt respectate, avem o democraţie reală şi egalitate.
World Vision România militează pentru apărarea şi respectarea drepturilor celor mai vulnerabili, în special ale copiilor, tinerilor şi părinţilor cu acces scăzut la resurse, astfel atrage atenţia asupra vulnerabilizării şi mai mari a acestora în faţa informaţiilor false şi a manipulării. Decalajele economice şi educaţionale, precum şi lipsa educaţiei civice slăbesc societatea în faţa dezinformării.
„Democraţia, drepturile şi libertăţile noastre au devenit şubrede pentru că nu am făcut reforme educaţionale reale şi la timp, nu am investit în educaţia civică în rândul copiilor şi tinerilor, precum şi a societăţii în general. Acestea duc la neînţelegerea riscurilor pe care le implică o parte din deciziile pe care le luăm, inclusiv cele de vot. Un lucru este clar: o bună parte a României nu a fost auzită şi ascultată. În zilele acestea am asistat la confuzii grave de concepte şi termeni, precum: valori democratice ca opus al creştinismului, suveranism ca echivalent al bunăstării şi am constatat că putem fi foarte uşor manipulaţi să credem, fără să interogăm, ceea ce este o ştire falsă”, a declarat Mihaela Nabăr, Director executiv World Vision România.
Tinerii nu se consideră suficient de informaţi cu privire la rolul funcţiilor politice/ Unu din cinci nu crede că votul lui contează
Nivelul perceput de informare a tinerilor liceeni cu privire la rolul şi prerogative principalelor funcţii politice are o medie de 4,58 puncte pe o scală de la 1 la 10. Primarul este personajul politic despre care sunt deţinute cele mai multe informaţii cu privire la rolul şi atribuţii, urmat de Preşedintele României. Pe ultimele locuri sunt deputatul şi senatorul, precedat de şeful partidului simpatizat, conform studiului „Profilul ideologic al liceenilor din România”, realizat de World Vision România.
Studiul citat mai sus este o analiză în profunzime a orientării elevilor pe axa ideologică, proiecţia lor asupra vieţii, evaluarea interesului politic şi identificarea nivelului de cunoaştere a rolului şi prerogativelor pentru principalele funcţii politice eligibile în anul electoral 2024 în România.
Studiul poate fi citit pe larg aici:
https://worldvision.ro/wp-content/uploads/2024/05/Profilul-ideologic-al-liceenilor-din-Romania-figurativ.pdf.
Aproape unu din cinci liceeni consideră că votul lor nu contează, deciziile privind conducerea politică fiind luate prin alte mecanisme decât alegerile libere. Acest deficit de încredere în vot este o carenţă semnificativă pentru democraţie.
Reformarea modului în care este predată educaţia civică în şcoli este esenţială
Din 2017, în şcoala românească educaţia civică a devenit educaţie socială. Noua materie este studiată doar în clasele gimnaziale, timp în care elevii învaţă despre alegerile electorale şi vot. Cu toate acestea, tinerii nu consideră că şcoala îi pregăteşte în mod real pentru primul lor vot, iar noţiunile predate nu sunt adaptate realităţilor curente. În plus, liceenii nu mai au acces la această materie, deşi la 18 ani aceştia pot vota pentru prima dată.
„La mine în liceu educaţia civică e absentă, din păcate. Am făcut educaţie civică/ socială în gimnaziu, deşi informaţiile erau vagi, iar profesorii nu se axau prea mult pe acestea. În cea mai mică măsură, mai facem educaţie civică la dirigenţie (deşi e nesemnificativă)”, a declarat Andrada, elevă parte din Consiliul Consultativ al Copiilor din World Vision România.
World Vision România solicită noului Parlament şi Guvern prioritizarea educaţiei civice în şcoala românească, pentru ca tinerii să poată avea un vot informat. Organizaţia pune la dispoziţia autorităţilor modele de bună practică deja aplicate în şcoli – proiecte precum Young Demo sau Young Leaders, în care elevii au învăţat cum funcţionează instituţiile publice în România şi Europa, despre valorile europene şi activitatea Parlamentului European, despre cum pot fi ambasadori ai valorilor europene şi despre cum îi pot învăţa şi pe alţi tineri să fie cetăţeni activi. Pentru ca iniţiativele lor să ajungă la cât mai mulţi tineri, aceştia au deschis un cont comun de TikTok. Aici, le vorbesc tinerilor despre drepturile copilului, despre ce înseamnă să fii un cetăţean activ şi să te implici în comunitatea ta.
Drepturile şi libertăţile individuale, teme intens disputate între tineri
Cea mai mare parte dintre temele care vizează drepturile şi libertăţile individuale constituie elemente de dezbatere între tineri, subiecte de interes în care opiniile nu sunt congruente, cele mai intens disputate teme fiind armata obligatorie, cel puţin în rândul băieţilor (56% împotrivă, 44% pro), cenzura pe internet (55% împotrivă, 45% pro) şi legitimarea homosexualităţii (53% pro, 47% împotrivă).
77% dintre tineri consideră că mediul trebuie protejat cu orice preţ.
60% dintre liceeni sunt de părere că avortul este un drept al femeii care ar trebui garantat în orice situaţie. 40% sunt împotrivă considerând ca avortul poate fi permis doar când viaţa mamei este în pericol.
55% dintre liceeni consideră că nu ar trebui să existe cenzură în mediul online. Diferenţele între fete şi băieţi sunt semnificative: dacă majoritatea băieţilor sunt împotriva cenzurii (62%) majoritatea fetelor sunt pentru (53%), ca dovadă că cele două genuri simt diferit pericolele şi presiunile acestui nou mediu de comunicare.
87% dintre liceeni consideră că o femeie poate fi considerată de succes, chiar dacă nu este gospodină sau mamă. Ponderea băieţilor care cred că o femeie poate avea carieră, dar datoria ei principală este să fie gospodină şi mamă este de trei ori mai mare decât a fetelor care afirmă acest lucru. Favorabilitatea pentru aprecierea femeii pentru alte calităţi decât cele casnice sau materne creşte odată cu vârsta respondentului şi este relativ similară în mediul urban şi rural.
76% dintre tineri cred că principalul scop al corporaţiilor ar trebui să fie bunăstarea generală nu profitul acţionarilor.
