Un nou caz de fraudă telefonică pune în alertă cetățenii, după ce mai multe persoane au raportat o tentativă de înșelăciune prin care infractorii au încercat să obțină date personale și financiare. Victimele au fost sunate de pe un număr necunoscut, iar apelantul s-a prezentat drept angajat al unei bănci din România. Escrocul, vorbind cu un accent moldovenesc, a susținut că trebuie să verifice detalii legate de un credit fictiv de 30.000 de lei.
„M-au întrebat dacă am făcut un credit la BCR și dacă adresa la care ar urma să ajungă cardul este corectă. Știau numele meu și o adresă veche unde am locuit acum câțiva ani. A fost destul de convingător, dar am început să am suspiciuni când a cerut să completăm împreună o declarație pentru poliție”, a declarat victima.
Pentru a spori credibilitatea, apelantul a susținut că va suna dintr-o sucursală locală a băncii, folosind zgomote de fundal care simulau un mediu bancar real. În momentul în care victima a început să pună întrebări suplimentare, escrocul a insistat că este nevoie urgentă de o declarație pentru a „preveni o fraudă în desfășurare”.
Din fericire, persoana apelată și-a dat seama că este vorba despre o înșelătorie și a închis apelul, contactând direct banca pentru verificări. Reprezentanții instituției financiare au confirmat că nu există nicio cerere de credit sau alte operațiuni pe numele său și au avertizat că asemenea practici devin din ce în ce mai frecvente.
Pe rețelele de socializare, tot mai multe persoane raportează astfel de incidente.
Escrocii făcuseră rost de mai multe date personale ale victimelor: număr de telefon, email și chiar adresa de domiciliu. Iar pentru a câștiga încrederea apelanților, utilizau intro-ul băncii „la care lucrau.”
Victima este apelată în repetate rânduri de diverși indivizi, precum manager de bancă, reprezentant al Băncii Naționale a României și comisar al poliției.
Cum funcționează această schemă de fraudă
Specialiștii în securitate cibernetică atrag atenția că acest tip de escrocherie, cunoscut drept phishing telefonic, implică manipularea psihologică a victimelor pentru a le determina să divulge informații personale sau financiare. Infractorii folosesc tactici precum:
- Crearea unui sentiment de urgență;
- Pretinderea că reprezintă o instituție legitimă;
- Utilizarea unor informații parțiale despre victimă pentru a câștiga încrederea.
