Germania se confruntă cu o creștere semnificativă a numărului de zile de concediu medical, fenomen care afectează productivitatea și pune presiune pe economia națională. În acest context, Oliver Bäte, CEO al Allianz, a propus reintroducerea unei zile de concediu medical neplătite, astfel încât prima zi de absență din motive medicale să nu mai fie remunerată.
Această propunere a fost susținută și de economistul Monika Schnitzer, care a solicitat o revizuire a reglementărilor privind concediul medical încă din decembrie 2024. Mai mult, Bernd Raffelhüschen, economist al fundației Stiftung Marktwirtschaft, a sugerat extinderea perioadei neplătite la până la trei zile și creșterea contribuțiilor individuale pentru asigurările de sănătate. El a argumentat că această măsură nu ar cauza probleme sociale majore și că responsabilitatea privind capacitatea de a munci ar trebui să revină angajaților.
Cu toate acestea, propunerile au generat critici vehemente din partea opoziției și a sindicatelor. Dennis Radtke, președintele Uniunii Creștin-Democrate a Muncii (CDA), a catalogat ideea drept „război de clasă” și a subliniat că ar afecta în special angajații cu venituri mici. El a declarat că măsura reprezintă o cultură a neîncrederii față de angajați. De asemenea, Tino Sorge, purtătorul de cuvânt al CDU/CSU pentru politica de sănătate, a precizat că doar „foarte puțini oameni se dau bolnavi din plăcere”, contestând astfel utilitatea unei zile neplătite. În schimb, Sepp Müller, vicelider al grupului parlamentar CDU/CSU, a susținut necesitatea unor „noi idei” pentru a reduce presiunea asupra sistemelor sociale din Germania.
Michaela Engelmeier, președinta Asociației Sociale Germane (SoVD), a calificat propunerea drept un „adevărat scandal”, subliniind că subminează drepturile angajaților. Liderul Partidului Stângii, Jan van Aken, a cerut un angajament public din partea candidaților la funcția de cancelar pentru a menține plata integrală a salariilor în caz de boală, criticând ideea ca fiind „lipsită de viziune și iresponsabilă”.
În prezent, legislația germană prevede plata integrală a salariului din prima zi de boală, asigurând astfel protecția angajaților. În anii 1970, exista o zi de așteptare înainte ca indemnizația de boală să intre în vigoare, model pe care unii economiști îl consideră acum demn de reexaminat.
