Deșeurile textile sunt, fără îndoială, o provocare majoră pentru mediu, dar și o oportunitate uriașă. România, o țară care se străduiește să-și alinieze politicile de mediu la cerințele Uniunii Europene, pare să facă pași timizi, dar interesanți, în direcția reciclării textilelor. Un exemplu concret vine dintr-o întâlnire recentă între Ministrul Mediului, Mircea Fechet, și reprezentanții GREEN GROUP, alături de o companie taiwaneză, Strong and Wise Material Tech, specializată în reciclarea avansată a materialelor textile.
Soluțiile propuse sunt, într-adevăr, inovatoare: hainele uzate și alte articole textile sunt transformate în peleți rPET, un material de bază utilizat în fabricarea produselor noi și sustenabile. În cazul țesăturilor mixte, acestea pot fi convertite în peleți de lemn sintetic, o alternativă ecologică la materialele tradiționale.
Ce înseamnă asta? Simplu: o pereche de pantaloni uzați sau o geantă ruptă pot fi reciclate și transformate în produse noi, cum ar fi umerașe, suporturi pentru telefoane mobile sau chiar pardoseli exterioare rezistente la intemperii. Practic, dintr-o haină inutilizabilă se poate crea un obiect util și durabil.
Ministrul Mediului a subliniat că reciclarea textilelor reprezintă o oportunitate imensă pentru țara noastră, dar și o provocare. În ciuda potențialului uriaș, sectorul reciclării textilelor este aproape inexistent în România. Potrivit datelor Asociației Române pentru Reutilizare și Reciclare Textile (ARETEX), doar 20 de companii activează în acest domeniu, iar dintre acestea doar 10 sunt membre ARETEX, cu o cifră de afaceri cumulată de 50 de milioane de euro. În comparație cu alte țări europene, aceste cifre sunt modeste, dacă nu chiar dezamăgitoare.
În încercarea de a schimba acest peisaj, Ministerul Mediului promite sprijin pentru investiții în reciclarea textilelor, inclusiv prin finanțarea centrelor de colectare prin aport voluntar (CAV) din fondurile Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). De la 1 ianuarie 2025, Directiva-cadru a Uniunii Europene privind deșeurile obligă statele membre să implementeze sisteme de colectare separată a textilelor uzate. Teoretic, acest lucru ar putea oferi un imbold industriei locale. Practic? Rămâne de văzut.
În timp ce țările nordice sau Germania au transformat reciclarea textilelor într-o industrie bine pusă la punct, în România conceptul de economie circulară pare să fie mai mult o lozincă decât o realitate. Deși există inițiative promițătoare, precum parteneriatul cu companiile internaționale și proiectele pilot, acestea nu sunt suficiente pentru a crea un impact real.
România are nevoie de o strategie clară, dar și de o schimbare de mentalitate. Fără un sistem bine organizat de colectare separată și fără o colaborare strânsă între autorități, companii și populație, reciclarea textilelor riscă să rămână doar un subiect de discuție la conferințe.
Deșeurile textile pot fi transformate în produse utile, durabile și ecologice, dar pentru ca acest lucru să se întâmple pe scară largă, România trebuie să iasă din zona promisiunilor și să investească serios în infrastructura necesară. În lipsa unor acțiuni concrete, riscăm să ne trezim în 2025 cu aceleași statistici descurajatoare și cu textilele vechi aruncate în continuare la groapa de gunoi.
Poate că ar trebui să ne întrebăm cu toții: ce facem cu hainele pe care nu le mai purtăm?
