Ce spune Comisia de la Veneția despre anularea alegerilor în România

În urma deciziei Curții Constituționale a României (CCR) de a anula alegerile prezidențiale din 2024, Comisia de la Veneția a emis un raport în care subliniază importanța transparenței și a fundamentării clare a unor astfel de hotărâri.

„Dovedirea încălcărilor legii prin campanii online și prin intermediul rețelelor de socializare este dificilă. Deciziile bine motivate și transparente sunt esențiale, iar astfel de decizii ar trebui să indice cu precizie încălcările și dovezile și nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate (care pot fi utilizate doar ca informații contextuale), deoarece acest lucru nu ar garanta transparența și verificabilitatea necesare”, afirmă Comisia de la Veneția.

Această poziție evidențiază necesitatea ca orice decizie de anulare a alegerilor să fie susținută de dovezi clare și accesibile publicului, asigurând astfel încrederea cetățenilor în procesul democratic. Comisia de la Veneția a fost solicitată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei să ofere un aviz urgent privind condițiile și standardele juridice în baza cărora o curte constituțională poate invalida alegerile, având în vedere cazul recent din România.

Comisia de la Veneția accentuează că anularea alegerilor prezidențiale nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate, ci ar trebui să fie fundamentată pe dovezi clare și transparente, accesibile publicului.

„Având în vedere consecințele grave ale anulării ex-post a unei alegeri, libertatea de apreciere a judecătorului care examinează chestiuni electorale ar trebui să fie ghidată și limitată de condițiile prevăzute de lege. În acest privință, se atrage atenția asupra unei recomandări generale anterioare a Comisiei de la Veneția care rămâne valabilă – de îmbunătățire a legislației privind anularea rezultatelor alegerilor”, se menționează în comunicatului de presă.

Comisia subliniază că ar trebui să fie posibilă contestarea rezultatelor alegerilor pe baza încălcării drepturilor, libertăților și intereselor electorale nu numai de către stat, ci și de către actorii electorali publici și privați – ținând cont de faptul că statul are obligații pozitive de a garanta alegeri libere, inclusiv o campanie corectă.