Același ritual urban poate fi observat zilnic pe străzi: mașini parcate pe trotuare, fără să le lase loc și pietonilor sau mamelor cu copii în cărucior, gunoaie aruncate lângă coșuri pline, oameni care traversează prin locuri nepermise, în timp ce alții claxonează nervos la culoarea galbenă a semaforului. Și ajungem să ne întrebam, inevitabil: când am început să confundăm libertatea cu lipsa de respect față de ceilalți? Când a devenit bunul simț o valoare demodată?
Bunul simț și spiritul civic nu sunt concepte abstracte, destinate doar discuțiilor filozofice. Sunt fundația pe care se construiește o societate funcțională. Sunt în acele mici gesturi zilnice care, însumate, fac diferența între haos și armonie socială. Și totuși, par să devină tot mai rare, din păcate..
Este ușor să dăm vina pe sistem, pe educație sau pe „ceilalți”. Dar adevărul incomod este că fiecare dintre noi contribuie, prin acțiune sau lipsa ei, la erodarea acestor valori fundamentale. Când alegem să aruncăm un ambalaj pe jos pentru că „oricum sunt atâtea”, când lăsăm mașina pe locuri care nu sunt destinate parcării – toate acestea sunt un fel de… vandalism social care, în timp, afectează comunitatea.
Dar poate că problema nu este că am uitat ce înseamnă bunul simț și spiritul civic. Poate că problema este că am început să le considerăm opționale, un fel de „bonus” pentru zilele în care ne simțim generoși. Le-am transformat din norme în excepție, din obligație morală în act de bunăvoință ocazională.
Spiritul civic este despre despre inteligență socială
Ce am uitat, în această ecuație, este că spiritul civic nu este despre altruism dezinteresat, ci despre inteligență socială. Când respectăm regulile de circulație, nu o facem doar pentru siguranța celorlalți, ci și pentru a noastră. Când păstram curățenia în parcuri, o facem pentru că vrem să ne bucurăm și noi de un mediu plăcut.
Este interesant cum, în era rețelelor sociale, suntem mai conectați ca niciodată din punct de vedere digital, dar tot mai deconectați în spațiul fizic comun. Postăm despre cauze sociale și nedreptăți din lumea largă, dar ignorăm nevoile concrete ale comunității noastre. Suntem experți în a identifica probleme sistemice, dar refuzăm să ne asumăm responsabilitatea pentru micile noastre contribuții la acestea.
Reînvierea bunului simț și a spiritului civic nu necesită reforme legislative sau investiții masive. Este nevoie de ceva mult mai simplu, dar poate mai dificil: o schimbare de perspectivă. Trebuie să înțelegem că aceste valori nu sunt restricții ale libertății noastre, ci garanții ale ei. Că nu sunt poveri, ci investiții în calitatea propriei noastre vieți.
Este timpul să redescoperim puterea exemplului personal. Așa vom face diferența între o societate în care merită să trăiești și una din care vrei să fugi.
