Ne-am obișnuit ca, în general, călătoriile cu Bolt sau Uber sî fie urmate de povești care nu fac neapărat cinste celui care se află la volan ori deține mașina. Pentru că tindem să povestim mai des experiențele neplăcute. Dar există și oameni care ne dau adevărate lecții, iar în acest caz este vorba despre un om cu o deficiență, care impresionează prin bun simț și meseria făcută impecabil. Un om de care oamenii care au venit la Constanța și au călătorit cu el își vor aduce aminte cu recunoștință.
Prima impresie când urci în mașina acestui om – curat și răcoare într-o zi călduroasă de toamnă. Și nu, aerul condiționat nu este pe modul „geamuri deschise până jos”, pentru ventilație și economie deopotrivă. Muzica este în surdină, omul atent la drum, fără să ținp un ochi și în telefon sau să poarte discuții private pe speaker, și merge fără să smucească volanul ori să facă manevre care să îl ducă cu 10 secunde mai repede, pe galben, dincolo de intersecție. Doar o atmosferă calmă, respectuoasă, aproape terapeutică în contrast cu agitația străzii.
„Șofer cu deficiențe de vorbire. Mulțumesc pentru înțelegere!”
Primul semn de întrebare? Oare am dat „bună ziua” sau nu a răspuns domnul? Când ridici însă ochii din telefon sau nu te mai uiți pe geam, observi scris mare pe tetierele scaunelor din față, atât în română, cât și în engleză: „Șofer cu deficiențe de vorbire. Mulțumesc pentru înțelegere! / Driver with speech deficiencies. Thanks for understanding!”
Șoferul – un bărbat simplu, concentrat la drum, cu o atitudine de bun-simț rar întâlnită – nu a avut nevoie de cuvinte pentru a transmite respectul față de pasager. Totul era spus prin detaliile discrete, dar esențiale: o mașină întreținută, un comportament civilizat, un mesaj de onestitate afișat clar.
Această experiență ridică o întrebare pe care poate ar trebui să ne-o punem mai des: de ce definim frecvent calitatea unui serviciu prin vorbe, când ea se arată cel mai limpede prin fapte?
Respectul și profesionalismul nu depind de abilitatea de a articula propoziții, ci de dorința de a-ți face treaba corect. Paradoxal, liniștea din mașina lui a vorbit mai mult decât ar fi putut-o face orice discurs.
Poate că, dacă am învăța să apreciem asemenea oameni și să recunoaștem valoarea lor, am reuși să construim o societate un pic mai decentă, în care respectul nu mai trebuie cerut, ci vine de la sine.
