În timp ce guvernul vorbește despre „reforma administrativă” și despre reducerea cheltuielilor cu personalul, realitatea arată cu totul altceva: 872 de posturi au fost scoase la concurs de instituțiile de stat în prima lună a anului. Asta înseamnă o creștere cu 33% față de aceeași perioadă din 2024.
Culmea ironiei? Guvernul însuși este al treilea cel mai mare angajator din România, cu aproape 200 de posturi disponibile. Deci, pe de o parte, se vorbește de „optimizare” și „eficientizare”, iar pe de altă parte, angajările continuă ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat.
Cei mai mari angajatori la stat rămân sistemele esențiale: învățământul și sănătatea. Doar educația a absorbit o treime din totalul posturilor disponibile, ceea ce înseamnă că profesorii continuă să fie la mare căutare. Sănătatea nu e nici ea departe, cu 271 de poziții deschise în spitale, clinici și direcții de sănătate.
Cu toate acestea, dacă ne uităm la cealaltă parte a balanței, la concedierile recente din sectorul energetic, Senat sau Camera Deputaților, pare că guvernul joacă un joc ciudat: aici concediem, dincolo angajăm.
Ca de obicei, Bucureștiul domină clasamentul angajărilor la stat, cu 160 de posturi scoase la concurs. Pe locurile următoare se află Clujul (59 de joburi), Iași, Constanța și Prahova. La polul opus, în județe precum Ialomița, Covasna, Bihor, Arad și Mureș, instituțiile publice au fost ceva mai modeste, oferind mai puțin de 10 locuri de muncă în întreaga lună ianuarie.
Statul continuă să favorizeze candidații cu studii superioare. Peste jumătate dintre posturile disponibile sunt pentru white collars (cei cu facultate), în timp ce 175 de joburi au fost pentru muncitori fără studii superioare (blue collars) și 130 de poziții pentru cei din zona „grey collar” (joburi care combină atât munca fizică, cât și cea de birou).
Un alt detaliu care nu surprinde pe nimeni: 90% dintre contractele încheiate de stat sunt pe durată nedeterminată, adică joburi stabile, fără riscul unui „exit” forțat prea curând. Doar 110 contracte au fost temporare. Cu alte cuvinte, cine prinde un loc la stat, are toate șansele să se pensioneze din el.
În timp ce instituțiile publice au scos la bătaie aproape 900 de joburi, sectorul privat a oferit 23.000 de locuri de muncă, doar pe platforma eJobs.ro. Retailul, serviciile, industria alimentară și call center-urile sunt domeniile care au cea mai mare nevoie de angajați.
În România, aproape 1,3 milioane de oameni lucrează în instituțiile de stat, ceea ce înseamnă 23% din totalul angajaților. Restul de 77% sunt în sectorul privat, un raport care, deși pare normal, încă arată o dependență ridicată de locurile de muncă bugetare.
În timp ce se taie posturi prin Parlament și se vorbește despre reducerea cheltuielilor, guvernul rămâne în continuare printre cei mai mari angajatori din țară. În final, din cifre, pare a fi vorba, nu despre reducerea aparatului de stat, ci despre o simplă rearanjare a scaunelor. Și, bineînțeles, despre menținerea unui sistem unde, odată intrat, e greu să mai ieși.
