Washington/Ottawa/București – Administrația Trump reia politica presiunilor asupra aliaților, amenințând Canada și Mexicul cu taxe vamale și impunând noi condiții de securitate la frontieră. Dar nu doar vecinii SUA resimt aceste măsuri – Europa de Est, inclusiv România, ar putea fi prinsă în acest joc geopolitic complicat.
Canada, forțată să își militarizeze granița
Președintele Donald Trump amenință Canada cu tarife de 25% pe importuri, acuzând guvernul de la Ottawa că nu face suficient pentru a opri imigrația ilegală și traficul de fentanil către SUA.
Ca răspuns, premierul Justin Trudeau a alocat 1,3 miliarde de dolari canadieni pentru consolidarea frontierei și și-a exprimat deschiderea față de negocieri. Între timp, armata canadiană se pregătește să sprijine măsurile de securitate.
Generalul Jennie Carignan, șefa Statului Major al Apărării, a declarat că armata este gata să intervină dacă va fi necesar:
„Putem furniza elicoptere și supraveghere aeriană, dar nu intenționăm să militarizăm granița.”
Totuși, în spatele acestor declarații, există o realitate îngrijorătoare: armata canadiană se confruntă cu un deficit de personal de peste 7.000 de militari, iar stocurile de muniție sunt la un nivel critic.
România, prinsă între NATO, UE și politica lui Trump
Dacă Trump forțează Canada să își reconsidere relația cu SUA, Europa de Est ar putea fi următoarea pe lista presiunilor americane. România, unul dintre aliații strategici ai Washingtonului în NATO, ar putea fi vizată de cereri similare: mai mulți bani pentru apărare și o prezență militară extinsă în regiune.
În acest moment, România se află într-un proces accelerat de modernizare a armatei, cu achiziții de F-35, sisteme Patriot și drone Bayraktar, dar rămâne dependentă de sprijinul american pentru securitatea în Marea Neagră. Dacă Trump decide să pună condiții mai dure pentru prezența militară americană în România sau să ceară o contribuție financiară mai mare, Bucureștiul s-ar putea afla într-o situație complicată.
Mai mult, noul val de izolaționism american ar putea afecta relația transatlantică, lăsând Europa de Est mai vulnerabilă în fața provocărilor din Est.
Trump vrea Groenlanda. Ce urmează?
Într-o mișcare care amintește de trecutul imperialist al Americii, Trump a reiterat dorința sa de a cumpăra Groenlanda de la Danemarca. Deși liderii europeni au respins ferm această idee, președintele american nu a exclus utilizarea forței pentru a obține controlul asupra insulei.
Întrebată despre o posibilă intervenție militară americană în Groenlanda, generalul Carignan a evitat un răspuns clar:
„Aceasta este o decizie politică.”
Acest scenariu ar putea avea implicații majore pentru NATO și securitatea Europei. Dacă SUA decide să acționeze unilateral, alianța ar putea suferi o criză de credibilitate, iar România și alte state est-europene s-ar putea găsi forțate să aleagă între Washington și Bruxelles.
Concluzie: presiune pe toate fronturile
Politica externă a lui Trump pare să urmeze un model clar: presiuni economice și militare asupra aliaților pentru a obține concesii rapide. Canada și Mexicul sunt deja forțate să răspundă, iar Europa de Est, inclusiv România, ar putea fi următoarea țintă a administrației de la Washington.
Dacă România va fi obligată să își crească drastic cheltuielile pentru apărare, să accepte noi baze americane sau să își redefinească politica externă pentru a se adapta schimbărilor de la Casa Albă, va trebui să aleagă cu grijă între loialitatea față de Washington și interesele pe termen lung ale Uniunii Europene.
Un lucru e clar: Trump strânge cu ușa pe toată lumea, iar aliații trebuie să decidă cum răspund acestui joc periculos.
