România a fost retrogradată de la statutul de „democraţie deficitară” la cel de „regim hibrid” în Indexul global al democraţiilor realizat anual de The Economist, ajungând astfel la penultima categorie din cele patru clasamente posibile.
Potrivit The Economist, retrogradarea României s-a datorat acuzaţiilor de interferenţă rusă, tacticii ilegale pe reţelele sociale şi încălcărilor în privinţa finanţării campaniilor, fapt ce a determinat Curtea Constituţională să anuleze alegerile prezidenţiale şi să ceară un nou scrutin.
Cu un scor de 5,99 puncte, România ocupă locul 72 în lume și ultima poziţie în Uniunea Europeană, fiind depăşită de Ungaria, Bulgaria şi Republica Moldova, care se află înaintea sa pe locul 71. Singura ţară din Europa de Est cu un scor mai slab decât România este Bosnia şi Herţegovina, plasată pe locul 88.
Indexul global include 167 de ţări, evaluate pe baza unui an electoral excepţional, în care aproape jumătate din populaţia lumii a fost chemată la urne. În 2024, au fost exprimate aproximativ 1,65 miliarde de voturi în peste 70 de ţări, iar, deşi numărul alegerilor democratice a fost record, anul a adus și provocări semnificative. Conform ultimului raport al Economist Intelligence Unit (EIU), democraţia globală se află într-o situaţie mai proastă decât în oricare alt moment din aproape două decenii de evaluări.
Norvegia a fost desemnată, pentru al 16-lea an consecutiv, cea mai democratică ţară din lume, cu un scor de 9,81, urmată de Noua Zeelandă şi Suedia. Afganistanul este cel mai slab clasat, având doar 0,25 puncte, începând din 2021.
În ceea ce priveşte media globală, aceasta a scăzut la un minim istoric de 5,17 puncte, faţă de 5,55 în 2015, iar doar 6,6% din populaţia lumii trăieşte într-o democraţie deplină, comparativ cu 12,5% acum zece ani. În schimb, o mare parte din populaţia globului – aproximativ două din cinci persoane – trăieşte sub un regim autoritar.
Sursă: News.ro
