Un drept este un drept doar dacă îl și poți folosi. Iar în școlile din România, peste jumătate dintre elevi nu dau feedback profesorilor. Nu pentru că n-ar avea ceva de spus, ci pentru că… „la ce bun?”, spun cei mai mulți. Asta reiese dintr-un studiu recent făcut de Salvați Copiii România.
Cei mai mulți elevi care aleg să nu completeze formularele de feedback spun că demersul li se pare inutil sau că oricum nu le ascultă nimeni părerile. Iar când, totuși, le dau, doar doi din zece apucă să discute cu profesorii despre rezultatele acestor chestionare. Iar dintre ei, aproape 70% spun că sugestiile lor au fost luate în seamă „în mică măsură” sau „deloc”.
Feedbackul ar trebui să fie anonim, colectat la final de semestru de către diriginți și discutat în mod civilizat. Așa spune Statutul Elevului. În realitate, multe fișe rămân necompletate sau, mai rău, unele opinii oneste se întorc împotriva celor care le-au formulat: 8% dintre elevi spun că au fost sancționați pentru ce au scris – prin note mai mici sau observații în fața clasei.
„Una dintre marile probleme ale educației de la noi este că elevii nu sunt ascultați. Deși legea vorbește despre interesul superior al copilului, acest principiu rămâne adesea pe hârtie. Elevii nu au drept de vot în consiliile de administrație ale școlilor până la 18 ani, de exemplu, deși deciziile de acolo îi privesc direct”, atrage atenția Gabriela Alexandrescu, președintele executiv al Salvați Copiii.
Studiul mai arată că:
- Aproape jumătate dintre elevi știu că pot da feedback profesorilor, dar nu știu cum.
- Doar 47% au auzit de metodologia care reglementează acest proces.
- În București, procentul celor informați corect scade la 30%.
Și totuși, 75% dintre elevi știu că există o asociație a elevilor în școala lor. Doar că peste 80% dintre ei nu apelează niciodată la ea. De ce? Poate pentru că simt că n-are rost. Poate pentru că sistemul nu i-a învățat să creadă că vocea lor contează.
Apropo de vocea tinerilor: peste jumătate dintre elevii de gimnaziu și liceu spun că vor să plece din țară. Unii vor să studieze în străinătate, alții pur și simplu nu mai văd un viitor aici. Și, din păcate, cifrele nu îi contrazic.
Potrivit unui alt sondaj făcut de Salvați Copiii, părinții plătesc, în medie, aproape 10.000 de lei pe an pentru educația copiilor – între meditații, after-school și tot felul de materiale. Cu 3.100 de lei mai mult decât în urmă cu doar trei ani. Practic, costul crește odată cu vârsta copilului: 6.800 de lei la primar, 10.700 la gimnaziu și 12.100 lei în liceu.
În concluzie? Educația costă, dar nu valorează cât ar trebui dacă elevii nu sunt luați în seamă. Iar dreptul la opinie, dacă nu e ascultat, rămâne doar o frază frumoasă pe o fișă de hârtie uitată în sertar.
