Aurul a atins un nou record: peste 3.300 de dolari uncia, cel mai ridicat preț înregistrat vreodată. Creșterea vine pe fondul tensiunilor internaționale și al temerilor tot mai mari legate de economie. Într-o perioadă în care piețele financiare sunt instabile și deciziile politice vin cu multe necunoscute, investitorii fug către ceea ce se consideră un „refugiu sigur” – iar aurul rămâne unul dintre cele mai căutate.
Ce a declanșat această explozie de preț? În principal, decizia fostului președinte american Donald Trump de a lansa o anchetă privind importurile de minerale rare. Aceasta ar putea duce la noi taxe vamale și, implicit, la o înrăutățire a relațiilor comerciale între marile puteri. În paralel, dolarul s-a depreciat, acțiunile marilor companii de tehnologie au scăzut, iar ideea unei recesiuni globale începe să se contureze tot mai clar.
Toate aceste semnale îi fac pe investitori să caute stabilitate. Și cum aurul are reputația de a „rezista” bine în vremuri tulburi, cererea a crescut semnificativ. Practic, oamenii își retrag banii din active riscante (precum acțiunile) și îi mută în aur – ceea ce duce, firesc, la creșterea prețului.
Pentru omul de rând, această creștere se vede în prețul bijuteriilor, al obiectelor de aur sau în evoluția economiilor investite în metalul prețios. Dacă ai cumpărat aur acum câțiva ani, valoarea acestuia a crescut considerabil. Dacă vrei să cumperi acum, vei plăti mai mult.
În plus, o astfel de creștere este un barometru al nesiguranței globale. Când aurul se scumpește brusc, înseamnă de regulă că investitorii se tem – fie de conflicte comerciale, fie de instabilitate politică sau economică. Este un semnal că vremurile pe piețele internaționale sunt agitate.
Analiștii spun că tendința va continua și că prețul aurului ar putea ajunge, în următorii ani, chiar și la 4.000 de dolari uncia. Marile bănci centrale continuă să cumpere aur, iar fondurile de investiții își cresc expunerea pe metalul galben.
Pe scurt: aurul merge bine când lumea merge prost. Iar când prețul urcă, înseamnă că undeva, ceva scârțâie în economie.
