Şapte din zece români vorbesc despre bani şi îşi planifică lunar bugetul, conform cel de-al doilea val al studiului naţional despre alfabetizarea financiară, realizat de BCR în parteneriat cu BrandBerry, comparativ cu primul val din 2023, în care trei din patru români se declarau puţin sau deloc pregătiţi financiar.
Potrivit unui comunicat al BCR, dacă în 2023 trei din patru români se declarau puţin sau deloc pregătiţi financiar, ediţia 2025 arată că mentalitatea începe să se schimbe: românii nu doar că vorbesc mai deschis despre bani, dar transformă planificarea într-o rutină şi caută ghidaj profesionist înainte de a lua decizii importante.
„Când înţelegi mecanismele banilor – de la bugetare la investiţii, de la fonduri de urgenţă la pensie – capeţi nu doar control, ci şi încrederea că poţi construi pentru tine şi familia ta. (…) Alfabetizarea financiară nu începe la maturitate, ci din copilărie – acolo unde se formează încrederea în sine„, spune Nicoleta Deliu-Paşol, Head of Communication & CSR, BCR.
Potrivit comunicatului, la valul 1, studiul arăta o Românie blocată în „tăcerea despre bani”, cu 75% dintre respondenţi declarându-se nepregătiţi financiar. Valul 2, publicat joi, surprinde primele mişcări reale: discuţii mai dese, interes pentru planuri pe termen lung şi un apetit clar pentru ghidaj profesionist. Dar evoluţia nu e uniformă, iar decalajele se văd în continuare.
„Aproape 60% dintre români economisesc sume foarte mici, mai puţin de 10% din venit, iar investiţiile continuă să fie percepute ca nişte teritorii străine: doar 1 din 10 deţine acţiuni. Este clar că decalajul nu se va închide fără intervenţie – iar educaţia financiară trebuie să fie acea intervenţie, făcută la timp, acolo unde e nevoie„, a afirmat Romulus Oprica, sociolog şi fondator BrandBerry.
Concret, noul studiu arată că şapte din zece români discută lunar despre buget, iar peste jumătate vorbesc constant despre independenţă financiară. Economisirea pentru achiziţii majore urcă cu 11,7% faţă de 2023, iar pensia devine subiect recurent în familie (+10,2%). Deşi doar 15% dintre respondenţi au urmat un curs de educaţie financiară, riscul de fraudă se înjumătăţeşte în rândul acestora, iar două treimi îşi schimbă deja comportamentul: bugetează mai riguros, economisesc regulat şi îşi constituie fonduri de urgenţă. Încrederea în băncile comerciale creşte la 55,3%, iar etichetarea lor ca ‘riscante’ coboară la 4%.
Totuşi, 41% dintre români încă preferă interacţiunea umană pentru decizii financiare complexe. Studiul arată că rezilienţa financiară creşte uşor, dar persistă un paradox: 59% spun că pot pune deoparte cel mult 10% din venit, iar bancarizarea este aproape universală (88,1% au cont curent). Apetitul pentru investiţii rămâne într-o zonă scăzută – doar 12,3% deţin acţiuni şi 8,9% criptomonede – iar lipsa capitalului şi a cunoştinţelor aplicate ţine majoritatea departe de oportunităţi esenţiale.
„Raportul privind alfabetizarea financiară 2025” a fost realizat de Asociaţia Braşov 2050 şi impact 2050, în parteneriat cu BrandBerry, pe un eşantion reprezentativ de 1.244 de adulţi conectaţi digital (marjă de eroare de ą2,8%). Rezultatele reflectă tendinţele comportamentale şi atitudinale ale populaţiei urbane din România în 2025.
Sursa: Agerpres
