joi, ianuarie 15, 2026

Știrile din lumea ta!

Cinci specii de pești și moluște adaptate la Marea Neagră. Cercetătorii din Constanța dau tonul acvaculturii moderne în România

Institutul Național „Grigore Antipa” din Constanța anunță un pas important pentru viitorul acvaculturii marine românești: cinci specii de pești și moluște cu potențial comercial au fost adaptate cu succes la condițiile Mării Negre.

Cercetările coordonate de dr. Victor Niță și dr. Magda Nenciu au demonstrat că dorada, lavracul, păstrăvul curcubeu, midiile și chiar stridiile japoneze pot fi crescute în siguranță și cu rezultate spectaculoase în apele noastre.

Ce înseamnă adaptarea la condițiile Mării Negre în acvacultură? 

Acesta reprezintă procesul prin care o specie de organism viu, obișnuită cu un anumit mediu, este adaptată treptat la condițiile unui mediu nou. În cazul nostru, este vorba despre adaptarea speciilor de pești și moluște din Marea Mediterană sau Adriatică, ori din ape dulci, la specificul apei Mării Negre (salinitate, temperatură, compoziție chimică etc.). Succesul aclimatizării este esențial pentru viabilitatea fermelor de acvacultură și pentru a asigura o producție sănătoasă și profitabilă. 

Două sute de Dorada (Sparus aurata) juvenili proveniți din Marea Adriatică au fost transferați și crescuți în apă din Marea Neagră, înregistrând o rată de supraviețuire de 100%. Aceștia au atins o biomasă medie de peste 500 de grame în doar 10 luni. Studiile sugerează că dorada este pretabilă pentru creștere în sezonul cald, cu potențial comercial ridicat și posibilitatea de rotație sezonieră cu păstrăvul pentru optimizarea utilizării facilităților. 

În cazul Lavracului (Dicentrarchus labrax), două sute de juvenili din Marea Mediterană, transferați și crescuți în Marea Neagră, au avut de asemenea o supraviețuire de 100%, depășind 350 de grame în 10 luni. Spre deosebire de doradă, lavracul tolerează și temperaturile scăzute, deschizând perspective pentru o producție extinsă pe parcursul anului. 

O sută de juvenili de Păstrăv curcubeu (Oncorhynchus mykiss), proveniți dintr-un râu de munte (Cheia, Prahova), au fost adaptați și crescuți în Marea Neagră, demonstrând o creștere de până la 2,5 ori mai rapidă comparativ cu mediul de apă dulce. După procesul de somonare, aceștia au atins peste 1 kg în doar 7 luni. Acest rezultat remarcabil subliniază potențialul enorm pentru producția de păstrăv de dimensiuni mari, ce are calități similare somonului, pentru piața locală și nu numai. 

INCDM ”Grigore Antipa” a oferit suport științific esențial pentru înființarea primei ferme de midii în ape clasificate microbiologic, contribuind activ la procesul de alocare a zonelor destinate acvaculturii la Marea Neagră. Dezvoltarea acvaculturii de midii reprezintă o oportunitate comercială importantă, având în vedere cererea crescândă pentru fructe de mare proaspete. 

Stridia japoneză este testată cu succes în diverse variante de cuști. Exemplarele aduse din Veneția au depășit 35 de grame în 7 luni, iar raportul carne/cochilie a atins chiar și 30%, semnificativ mai mult decât media obținută în alte mări. 

Un pas important este proiectarea, realizarea și lansarea primei instalații de cercetare în acvacultură marină din România, un sistem long-line de 50 de metri amplasat în Baia Mamaia, pe izobata de 14 metri.  

Succesul în creșterea stridiilor deschide noi perspective pentru o nișă de piață de lux, cu un potențial economic considerabil. 

Aceste rezultate spectaculoase demonstrează nu doar viabilitatea, ci și potențialul foarte mare al acvaculturii marine în Marea Neagră,” a declarat Dr. Victor Niță, Șef Departament Resurse Marine Vii la INCDM „Grigore Antipa”.  

Suntem martorii unor creșteri remarcabile ale speciilor testate, în special la păstrăvul curcubeu și stridii, care depășesc chiar și performanțele înregistrate în mediile lor de origine sau în alte regiuni. Munca noastră de cercetare nu este doar academică. Aceasta pune bazele unei industrii locale puternice și sustenabile, capabile să ofere produse proaspete, de calitate superioară și să contribuie la securitatea alimentară a României. Suntem deosebit de încântați de succesul instalației noastre de cercetare long-line, care ne permite să continuăm experimentele la o scară relevantă”, completează acesta.  

Inscrie-te la newsletter-ul nostru saptamanal