România va dispune, până în 2027, de capacităţi avansate de detectare în Marea Neagră, menite să asigure protecţia proiectului offshore de gaze Neptun Deep şi a altor infrastructuri critice, a declarat pentru Reuters consilierul economic al preşedintelui Nicuşor Dan, Radu Burnete.
Potrivit agenţiei de presă, România, stat membru al Uniunii Europene şi al NATO, are o frontieră terestră de aproximativ 650 de kilometri cu Ucraina şi a semnalat, în ultimii doi ani, încălcări repetate ale spaţiului său aerian de către drone ruseşti, precum şi apariţia unor mine plutitoare în Marea Neagră, pe rute comerciale şi energetice importante.
Proiectul Neptun Deep, deţinut de OMV Petrom şi compania de stat Romgaz, urmează să livreze primele cantităţi de gaze în 2027, moment din care România ar deveni cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană.
„România trebuie să investească în capacităţi avansate de detectare. Vorbim despre radare, drone şi senzori, pentru a avea o imagine mult mai clară asupra a ceea ce se întâmplă în largul mării. Aceasta este o prioritate şi trebuie implementată până în 2027”, a declarat Radu Burnete.
O parte dintre aceste capacităţi vor fi finanţate prin programul european de reînarmare SAFE, prin care România va putea accesa fonduri de până la 16,6 miliarde de euro în perioada 2026–2030. Conform condiţiilor programului, o parte din echipamentele achiziţionate vor fi fabricate la nivel naţional, iar autorităţile de la Bucureşti îşi propun ca o parte din producţie să fie destinată exportului.
Burnete a subliniat că investiţiile realizate prin SAFE vor contribui la revitalizarea industriei româneşti de apărare şi la stimularea economiei, inclusiv prin implicarea unor producători auto aflaţi în dificultate, în paralel cu consolidarea securităţii regionale pe fondul războiului din Ucraina.
Consilierul prezidenţial estimează că economia României va intra pe un trend de creştere accelerată începând din 2027, susţinut de cheltuielile pentru apărare, exploatarea gazelor offshore şi eforturile guvernamentale de reducere a deficitului bugetar.
De asemenea, Marea Neagră şi fluviul Dunărea, care leagă România de Ucraina şi de Europa de Vest, alături de investiţiile în infrastructura rutieră, sporesc atractivitatea ţării pentru investitori. În acest context, dezvoltarea portului Constanţa şi utilizarea Dunării ar putea transforma România într-un hub logistic important pentru reconstrucţia Ucrainei.
„Vom finanţa multe dintre aceste interconectări cu Republica Moldova şi Ucraina din fondurile SAFE”, a mai precizat Radu Burnete.
