Aproape 66% dintre români cred că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun pentru România, relevă un sondaj realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Cercetarea, intitulată „Percepția populației cu privire la comunism. Reperele nostalgiei”, a fost realizată în luna iulie 2025, pe un eșantion de 1.500 de persoane, cu o marjă de eroare de +/-2,5%.
La întrebarea dacă, din ceea ce cunosc sau au auzit, Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun sau rău pentru România, 66,2% dintre respondenți au spus că a fost un lider bun, 24,1% îl consideră un lider rău, 7,8% au spus că nu știu, iar 2% nu au dorit să răspundă.
Rezultatele studiului, care va fi prezentat public în detaliu marți, în cadrul unui eveniment organizat de IICCMER, au fost descrise de directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, drept un semnal de alarmă major cu privire la modul în care este perceput regimul comunist în societatea românească actuală. Potrivit acestuia, datele cercetării arată o prăpastie uriașă între realitatea istorică și percepția populației, conturând imaginea unei societăți vulnerabile în fața manipulării și a propagandei informaționale.
Remus Ștefureac susține că această mitologizare a perioadei comuniste este alimentată nu doar de factorii emoționali sau de nemulțumirile sociale curente, ci și de o campanie sistematică de dezinformare, desfășurată de peste un deceniu de actori ostili, prin rețelele sociale și alte canale de comunicare. În opinia sa, fenomenul nostalgiei după comunism nu mai poate fi considerat exclusiv o reacție naturală, ci reprezintă o amenințare serioasă la adresa democrației, prin înlocuirea memoriei istorice reale cu mituri fabricate și informații trunchiate.
Totodată, directorul INSCOP atrage atenția asupra lipsei unei reacții instituționale coerente la această tendință, subliniind că statul și societatea civilă nu au reușit să combată eficient fenomenul. El consideră că este nevoie de politici publice urgente, care să răspundă atât nemulțumirilor economice și sociale – precum sărăcia, corupția și inegalitățile – cât și deficitelor educaționale, în special în privința cunoașterii reale a istoriei recente.
Cercetarea scoate în evidență o ruptură profundă între generații, dar și o polarizare accentuată a opiniei publice, în contextul unui climat de neîncredere generalizată și al unei presiuni informaționale intense. În acest peisaj fragil, nostalgia după comunism devine, potrivit autorilor studiului, nu doar un simptom al prezentului, ci și un factor activ de risc pentru viitorul democratic al României.
