Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța aduce în prim-plan, în această lună, două piese de o valoare aparte: didrahme de argint bătute la Istros (Histria) în perioada clasică, adică între secolele V – IV î.Hr.
Monedele provin din primele serii monetare emise de colonia grecească fondată de milesieni pe țărmul Mării Negre, la mijlocul secolului VII î.Hr. și reflectă dezvoltarea economică și comercială a cetății.
Prima piesă expusă, descoperită la Vadu (comuna Corbu, județul Constanța), face parte dintr-o serie emisă între anii 450 – 420 î.Hr. Moneda cântărește 8,14 grame și prezintă pe avers două capete ale zeului Apollo, unul dintre ele inversat. Reversul ilustrează o acvilă care atacă un delfin, imagine încadrată într-un pătrat specific tehnologiei grecești arhaice. Deasupra apare inscripționat numele cetății: ΙΣΤΡΙ.
Cea de-a doua piesă provine dintr-un tezaur descoperit în 1949 la Mahmudia (Tulcea), care cuprindea zece exemplare similare. Moneda, de 8,19 grame, a fost emisă între anii 410 – 380 î.Hr. și prezintă aceeași temă iconografică, însă într-un stil mai evoluat: capetele zeului Apollo pe avers și acvila cu delfinul pe revers.
Prin raritatea lor și prin povestea pe care o poartă, cele două didrahme completează tabloul vieții economice și culturale din Histria clasică, prima colonie grecească de pe teritoriul actual al României.
