România deschide noul an școlar 2025-2026 cu un tablou îngrijorător: abandon școlar peste media europeană, discrepanțe majore între elevii din urban și cei din mediul rural, costuri ascunse care apasă pe umerii părinților și o finanțare publică a educației mult sub media Uniunii Europene.
Organizația Salvați Copiii a prezentat, la început de an școlar, o radiografie a problemelor care afectează accesul la educație și calitatea acesteia, avertizând că „autoritățile trebuie să lucreze pentru interesul superior al copilului și pentru restabilirea accesului la educație egală pentru toți copiii vulnerabili”.
Abandon școlar și lipsa accesului la educație
Datele arată că, la începutul anului 2024, peste 400.000 de copii cu vârste între 7 și 17 ani erau în afara sistemului de educație, adică 18,7% din populația rezidentă de vârstă școlară. În același timp, rata de părăsire timpurie a școlii – tinerii între 18 și 24 de ani care nu își continuă educația după gimnaziu – a ajuns la 16,8%, mult peste media europeană de 9,4%.
Diferențele sunt uriașe între mediul urban și rural: în marile orașe rata este de 5%, în urbanul mic urcă la 15,3%, iar în mediul rural ajunge la 26,3%.
Salvați Copiii atrage atenția că abandonul școlar riscă să afecteze și viitorul economic al țării, pe fondul scăderii populației active. În prezent, doar 44,1% dintre tinerii cu nivel scăzut de educație au un loc de muncă, față de 89,6% dintre cei cu studii superioare.
Diferențe uriașe între elevii din urban și rural
Rezultatele de la Evaluarea Națională 2025 arată că 32,7% dintre elevii care au început școala în 2016 nu au reușit să promoveze examenul.
Între urban și rural diferențele sunt dramatice: doar 9,15% dintre elevii din mediul urban au obținut medii sub 5, față de 30,09% în mediul rural.
„Cea mai dificilă etapă rămâne susținerea Evaluării Naționale”, se arată în raport. În unele județe, pierderile de elevi între începutul clasei a VIII-a și înscrierea la examen depășesc 12%, recordul fiind în Giurgiu.
Violența în școli și bullying-ul
Un alt semnal de alarmă vine din zona siguranței elevilor. Potrivit unui sondaj realizat de Salvați Copiii, 1 din 10 copii a fost victimă a violenței în primele două luni ale anului școlar trecut.
Incidența este de două ori mai mare la elevii din ciclul primar față de gimnaziu și de patru ori mai mare comparativ cu liceul. În 70% din cazuri, agresorii sunt alți copii, iar școala rămâne principalul loc unde se petrec aceste incidente.
„O treime dintre copii nu au povestit niciunui adult despre experiența trăită”, arată sondajul, ceea ce ridică semne de întrebare despre încrederea elevilor în cadrele didactice și în instituțiile școlare.
Costurile ascunse ale educației
Subfinanțarea cronică a sistemului educațional este reflectată și în eforturile financiare ale părinților. Cheltuielile publice pentru educație au reprezentat doar 3,4% din PIB în 2023, față de media UE de 4,7%.
În acest context, părinții sunt nevoiți să plătească, în medie, 9.818 lei pe an pentru meditații, after school și materiale educaționale, cu 3.100 de lei mai mult decât în 2021.
Meditațiile au devenit o regulă, nu o excepție: 64% dintre elevii de gimnaziu și 66% dintre cei de liceu fac meditații, cu un cost mediu anual de peste 6.200 de lei.
Familiile vulnerabile, cele mai afectate
Un sondaj realizat de Salvați Copiii arată că 58% dintre părinții din familii vulnerabile nu pot acoperi cheltuielile legate de educația copiilor fără sprijin extern.
Procentul urcă la 87% în cazul celor aflați în sărăcie, la 70,3% în rândul părinților cu nivel scăzut de educație și la 67% pentru cei cu o situație profesională precară.
„Ceea ce este și mai îngrijorător este faptul că aproape jumătate dintre respondenți (49%) au indicat ambele tipuri de vulnerabilitate: nu pot nici să acopere cheltuielile legate de participarea copiilor la educație și nici nu pot asigura suport educațional direct copiilor lor”, avertizează raportul.
