Munițiile cu fragmentație au ucis și rănit peste 1.200 de civili în Ucraina de la începutul invaziei ruse din februarie 2022, potrivit unui raport publicat luni de Observatorul pentru armele cu fragmentație, citat de AFP.
Organizația atrage atenția că numărul real al victimelor ar putea fi mult mai mare, mai ales că doar în 2024 au fost raportate aproximativ 40 de atacuri cu astfel de muniții pe teritoriul ucrainean, fără a exista un bilanț complet al victimelor.
Raportul arată că armata rusă a folosit „intensiv” aceste arme încă din prima zi a conflictului, însă și Ucraina a fost acuzată că le-ar fi utilizat, deși ambele țări nu au semnat Convenția din 2008 care interzice folosirea, producția și stocarea munițiilor cu fragmentație.
Numai în 2024, Ucraina a raportat cel puțin 193 din cele 314 victime ale acestor arme la nivel mondial. Majoritatea celor peste 1.200 de civili uciși sau răniți de la începutul războiului au fost înregistrați însă în 2022.
Aceste muniții sunt periculoase nu doar în momentul atacului. Ele pot fi lansate din aer sau de la sol și se desfac în zeci de submuniții care acoperă o suprafață mare. Multe dintre ele nu explodează la impact și rămân active ani la rând, transformându-se în adevărate mine antipersonal.
Pe lângă Rusia și Ucraina, nici SUA, Myanmar sau Siria nu au semnat convenția internațională care interzice aceste arme. În plus, decizia Washingtonului de a livra muniții cu fragmentație Ucrainei, începând din 2023, a stârnit numeroase controverse la nivel global.
