Seceta din 2025 lovește din plin agricultura României, iar efectele sunt dramatice: culturile de porumb și floarea-soarelui din sudul țării au fost distruse și în proporție de 80-90%, avertizează Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). Fermierii vorbesc deja despre falimente, insolvențe și chiar despre renunțarea la aceste culturi în anii următori.
„Mulți fermieri s-au încumetat să cultive din nou porumb și floarea-soarelui, deși au trecut prin patru ani consecutivi de secetă. Rezultatul? Pierderi și mai mari decât anul trecut, când peste două milioane de hectare au fost calamitate”, spune Nicu Vasile, președintele LAPAR.
Producții record doar pe hârtie
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a vorbit duminică pe Facebook despre „producții record” la cerealele de toamnă: 19,3 milioane de tone în 2025, din care 2,5 milioane tone de rapiță. Doar că aceste cifre ascund pierderile uriașe de la porumb și floarea-soarelui, cele mai afectate de secetă.
Fermierii spun că despăgubirile promise de stat abia acoperă costurile, iar lipsa irigațiilor adâncește criza. Din aproape 10 milioane de hectare arabile, doar 1,6 milioane sunt pregătite pentru irigații, dar efectiv se udă anual doar 500.000 de hectare.
„Sistemul de irigații, construit înainte de anii ’80, a fost gândit nu doar pentru agricultură, ci și pentru protecția împotriva inundațiilor, piscicultură și energie. Dacă am fi investit în modernizare, azi situația ar fi fost cu totul alta”, spune Nicu Vasile.
Prețuri tot mai mari, ferme tot mai puține
Pe lângă secetă, fermierii sunt sufocați de creșterea prețurilor la îngrășăminte și motorină. „Costurile cresc de două-trei ori, iar prețurile la cereale stagnează sau chiar scad. Așa nu mai poți rezista”, avertizează LAPAR.
Consecințele se văd în instanțe: doar anul trecut 123 de companii agricole au intrat în insolvență, aproape jumătate ajungând direct la faliment. În primele nouă luni din 2025, alte 100 de firme au avut aceeași soartă.
Dialog cerut, dar ignorat
LAPAR cere un plan național pentru adaptarea agriculturii la noile condiții climatice și o consultare reală între stat și fermieri. „Ministerul Agriculturii mimează dialogul de ani de zile. Cine plătește? Fermierii și consumatorii. Avem importuri tot mai mari, iar prețurile cresc, ceea ce lovește direct nivelul de trai”, spune Nicu Vasile.
În timp ce guvernul vorbește despre producții record, realitatea din câmp arată o agricultură tot mai vulnerabilă și fermieri care rămân fără soluții.
