Unul dintre cei mai respectați restauratori din Constanța, Dan Mihai Ionescu, a fost distins cu Trofeul „Mâini de Aur 2025”, în cadrul Galei Restaurării Românești, desfășurată la Muzeul Național al Țăranului Român. Evenimentul a marcat 50 de ani de la înființarea sistemului românesc de restaurare și conservare a patrimoniului cultural, aducând un omagiu celor care, prin muncă și pasiune, dau o nouă viață istoriei.
Cu o carieră de jumătate de secol în slujba patrimoniului cultural românesc, Dan Mihai Ionescu a lucrat în cadrul Laboratorului de Restaurare-Conservare al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, devenind un nume de referință în restaurarea pieselor din metal. Mii de artefacte i-au trecut prin mâini – monede, săbii, armuri, fibule – fiecare readusă la viață cu răbdare și migală.
Absolvent pasionat și autodidact, Ionescu și-a început activitatea în muzeu în 1975, în perioada în care, prin Legea 63/1974, se înființau primele laboratoare de restaurare-conservare din România. A fost format de profesioniști de excepție – printre care Dimitrie Vicoveanu, Iosif Korodi și Mathe Kiss Lorand – și a devenit el însuși un mentor pentru generațiile tinere.
„Încă îmi amintesc cât de emoționat eram. De altfel, profesorul Adrian Rădulescu era o persoană cu o inimă imensă, dar cu o atitudine impunătoare, indiferent dacă îl cunoșteai sau nu. M-a primit, m-a ascultat și mi-a spus că mă primește, dar că nu are bani să mă plătească. Ce contau banii la vârsta aceea? Câteva luni am activat voluntar: am făcut ghidaj în special la Edificiul Roman cu Mozaic și la Cetatea Histria, am învățat grafică. Am făcut de toate. În 1975 au fost înființate, în baza Legii 63/1974, șapte laboratoare zonale de restaurare-conservare, printre care și cel de la Constanța, care avea arondate instituțiile muzeale din Călărași, Ialomița, Brăila, Galați și Tulcea. Mi-am început activitatea în august 1975, m-am specializat în restaurarea metalelor și am activat până în vara anului 2024, când am ieșit la pensie. Am lucrat cu mulți specialiști remarcabili, de la care am avut șansa să învăț secretele acestei profesii: Dimitrie Vicoveanu și Iosif Korodi – restauratori de excepție, sub coordonarea cărora am urmat cursurile de specializare, la Iași și, respectiv, Cluj; Mathe Kiss Lorand – șeful laboratorului de restaurare între 1974 și 2004; Constantin Carpus, un restaurator autodidact cu o imaginație și o inventivitate excepționale; Margareta Havrileț – alături de care am împărțit biroul ani buni și de la care pot spune că am învățat meserie”, povestește restauratorul Dan Mihai Ionescu.
De-a lungul carierei, a participat la restaurarea unor tezaure impresionante, printre care cel descoperit în anii 2004–2005, pe strada București din Constanța, care conținea peste 7.000 de monede. „Fiecare monedă e o mică operă de artă”, spunea adesea restauratorul, convins că detaliile ascunse ale trecutului se dezvăluie doar celor care au răbdarea să le descopere.
Distincția „Mâini de Aur” vine ca o recunoaștere a unei vieți dedicate patrimoniului și unei profesii care cere răbdare, precizie și o dragoste sinceră pentru trecut.
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța și-a exprimat public aprecierea față de munca și contribuția lui Dan Mihai Ionescu, subliniind că fiecare artefact restaurat poartă amprenta măiestriei sale.
O carieră care se confundă cu istoria restaurării din România este iată recompensată cu o distincție meritată: Trofeul „Mâini de Aur 2025”, un simbol al excelenței și al devotamentului față de patrimoniul cultural național.
