România are un instrument digital menit să pună în valoare patrimoniul turistic al țării: platforma „România Atractivă”, lansată cu fonduri din PNRR.
Proiectul reunește sute de obiective din toate regiunile istorice, grupate pe rute tematice – de la gastronomie și tradiții, până la arhitectură brâncovenească și peisaje culturale.
Dar în timp ce Transilvania, Maramureșul sau Moldova sunt vizibil reprezentate, Dobrogea pare tratată superficial, ca o simplă notă de subsol.
Pe platformă apar câteva obiective importante – Cetatea Histria, Ulmetum, o rută a aromelor și vinurilor dobrogene, câteva gospodării tradiționale din Delta Dunării – însă raportat la bogăția istorică a regiunii, lista e mai degrabă simbolică.
Cum să vorbești despre patrimoniul românesc fără să treci în prim-plan Dobrogea, locul unde civilizațiile s-au întâlnit cu două milenii înainte ca termenul „România” să existe?
Aici, la Histria, a început istoria scrisă a țării.
La Tropaeum Traiani, Imperiul Roman și-a sărbătorit victoria asupra dacilor.
La Capidava, zidurile antice încă privesc Dunărea de sus, iar la Callatis și Tomis, fiecare piatră poartă o poveste grecească.
În total, peste zece cetăți și fortificații antice pot fi vizitate astăzi în Dobrogea — dar în „România Atractivă”, doar două au o pagină de profil completă.
E o absență greu de explicat, mai ales că tocmai Dobrogea oferă poate una dintre cele mai coerente rețele de situri arheologice din țară, conectate prin drumuri, cultură și istorie comună.
O rută a cetăților dobrogene ar fi putut fi un brand turistic în sine – o lecție de istorie vie pentru vizitatori și un sprijin real pentru localitățile care trăiesc în jurul acestor monumente.
Platforma „România Atractivă” are potențial, dar pentru Dobrogea — o regiune care și-a purtat istoria sub nisip și vânt — ar fi fost nevoie de mai mult decât o bifă pe hartă.
Ar fi fost nevoie de o viziune coerentă, de o poveste care să unească toate aceste cetăți, de la malul mării până la Dunăre, într-un traseu cultural demn de locul în care se întâlnește lumea latină cu cea orientală.
Poate fi Dobrogea uitată pe nedrept?
Ar fi momentul ca autoritățile locale – Consiliul Județean Constanța, Consiliul Județean Tulcea, dar și Ministerul Culturii – să ceară oficial includerea unei rute dedicate „Cetăților Dobrogene” în platforma națională.
O astfel de rută ar lega logic siturile arheologice restaurate, ar atrage fonduri pentru infrastructură și ar pune în valoare una dintre cele mai spectaculoase moșteniri istorice ale României.
Dobrogea nu e doar litoral și Deltă.
E o poveste care merită spusă cap-coadă – nu doar trecută, în grabă, într-un colț de platformă.
România Atractivă, în cifre
Platforma România atractivă a fost lansat în 2024. Programul, în valoare de 36,35 milioane de lei, face parte din PNRR – Componenta 11, Turism și Cultură, și se desfășoară între mai 2024 și iunie 2026. Este coordonat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în parteneriat cu Terra Building (care asigură semnalizarea rutieră) și Eventya, compania care a dezvoltat platforma și aplicația mobilă.
Programul a fost extins cu 450 de noi obiective turistice pe cele 12 rute tematice care străbat țara. În total, peste 700 de obiective pot fi acum descoperite online, alături de texte, fotografii, materiale video, ghiduri audio, animații 3D și tururi virtuale
Entitățile publice, ONG-urile sau chiar persoanele fizice pot propune noi obiective turistice prin completarea formularului online de pe site-ul romania-atractiva.ro. Acestea vor fi evaluate de MIPE și, dacă îndeplinesc criteriile, vor fi adăugate pe hartă.
