31 octombrie, Ziua Internațională a Mării Negre. Ziua în care, în mod normal, autoritățile scot din sertar aceleași comunicate despre biodiversitate, echilibru ecologic, dezvoltare durabilă și „mare curată și albastră”. Ziua în care se vorbește despre responsabilitate, cooperare regională și grija față de acest ecosistem fragil.
Doar că anul ăsta, Ministerul Mediului a uitat. Sau poate doar a obosit. Niciun mesaj, nicio postare, nicio declarație despre marea care ne ține loc de litoral, economie și inspirație de vară.
Și să nu ne înțelegeți greșit. Nu ne dorim vorbe frumos ambalate în comunicate scrise din biroul de presă al ministerului. De Ziua Internațională a Mării Negre ar trebui ca ministerul să ne vorbească de măsuri concrete și rezultate reale, nu strategii care se prăfuiesc între două rapoarte.
Dar, se pare că, în 2025, Marea Neagră nu mai prinde trendul comunicării instituționale.
Ironia zilei vine de la Greenpeace România, care n-a uitat. Ba chiar a scos la iveală o realitate greu de ignorat: între 2022 și 2025, în zona românească a Mării Negre au fost detectate 226 de pete de poluanți, întinse pe 1.308 kilometri pătrați — adică de cinci ori și jumătate suprafața Bucureștiului.
Harta interactivă realizată împreună cu organizația SkyTruth arată negru pe alb ce se ascunde în spatele apelor gri: urme drepte, cauzate de nave aflate în mișcare, și pete ondulate, purtate de vânt în jurul platformelor petroliere.
Mai grav e că 55 dintre aceste pete, însumând 162 km², au fost observate în arii protejate, inclusiv în Delta Dunării. Iar 11 dintre ele provin chiar din zona infrastructurii offshore de petrol și gaze.
„Deversarea apei contaminate cu combustibil e, din păcate, o practică standard”, spun specialiștii Greenpeace. Cu alte cuvinte, poluarea nu e o excepție, e o rutină.
În vreme ce sateliții văd până la ultimul litru de combustibil care plutește pe valuri, ministerul care ar trebui să vegheze la protejarea ecosistemului marin nu vede nimic. Sau alege să nu vadă.
De ani buni, România semnează convenții, aprobă hotărâri de guvern și se laudă cu „strategii pentru atingerea stării ecologice bune a mediului marin”. Dar între hârtii și realitate se întinde o mare… de indiferență.
Pe 31 octombrie 1996, la Istanbul, statele riverane semnau Planul Strategic pentru Reabilitarea și Protecția Mării Negre.
Pe 31 octombrie 2025, România marchează aniversarea prin… tăcere. Fără comunicat, fără mesaj public, cel puțin până la ora redactării acestui material.
Așa că, dacă tot nu i-a spus nimeni „La mulți ani”, îi spunem noi:
La mulți ani, Marea Neagră!
Să reziști încă un an între platforme petroliere și deversări.
