Credincioşii ortodocşi îi prăznuiesc sâmbătă, 8 noiembrie, pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, consideraţi în tradiţia creştină conducătorii cetelor îngereşti şi călăuze ale sufletelor spre Rai. Sărbătoarea este asociată şi cu cinstirea tuturor îngerilor care au rămas fideli lui Dumnezeu.
Potrivit tradiţiilor populare, aceasta este o zi în care nu se lucrează, iar în sâmbăta premergătoare se fac praznice pentru cei adormiţi. De altfel, în multe zone ale ţării, ziua de 8 noiembrie este dedicată marii pomeniri a morţilor din familie, ofrandele fiind cunoscute sub numele de „Moşii de Arhangheli”.
Arhanghelul Mihail este văzut ca marele conducător al oştilor cereşti, luptător împotriva răului şi protector al oamenilor, iar în tradiţia populară românească este adesea descris ca purtător al cheilor Raiului. La rândul său, Arhanghelul Gavril este vestitorul veştilor divine, cel care i-a adus Fecioarei Maria anunţul Naşterii Mântuitorului.
Obiceiurile locale păstrează numeroase credinţe legate de această zi. În zonele de munte, unde Arhanghelii sunt consideraţi protectori ai oilor, păstorii pregăteau „turta arieţilor”, un ritual menit să prevestească belşugul mieilor în primăvară. Tot în tradiţia populară, sărbătoarea se întinde pe trei zile – 8, 9 şi 10 noiembrie – denumite „capul”, „mijlocul” şi „coada Arhanghelului”.
Ziua de 8 noiembrie este cunoscută şi ca „Vara Arhanghelilor”, despre care se spune că aduce vreme mai blândă, urmată, până la Crăciun, de câteva zile senine numite „Vara iernii”.
Pentru credincioşi, aprinderea lumânărilor în această zi este un gest esenţial, atât pentru cei vii, cât şi pentru cei plecaţi dintre noi fără lumânare sau în împrejurări neaşteptate.
