România a încheiat primele zece luni din 2025 cu un deficit extern mai mare și cu o datorie externă în creștere, arată datele publicate de Banca Națională a României în comunicatul privind balanța de plăți și datoria externă aferent lunii octombrie 2025.
Deficitul extern a crescut ușor față de anul trecut
Potrivit BNR, în perioada ianuarie–octombrie 2025, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 24,6 miliarde de euro, în creștere față de 23,6 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2024. Evoluția este rezultatul mai multor mișcări opuse: deficitul din comerțul cu bunuri s-a adâncit ușor, în timp ce sectorul serviciilor a adus mai mulți bani în economie, având un excedent mai mare decât anul trecut.
Pe scurt, România a continuat să importe mai mult decât exportă bunuri, însă a compensat parțial prin servicii – în special transporturi, IT și telecomunicații. În schimb, balanța veniturilor primare (care include, printre altele, profiturile scoase din țară) a avut un deficit mai mare, iar veniturile secundare au trecut pe minus.
Investițiile străine directe, în creștere
Un semnal pozitiv vine din zona investițiilor străine directe. În primele zece luni din 2025, investițiile nerezidenților în România au ajuns la 7,2 miliarde de euro, peste nivelul de 5,6 miliarde de euro din perioada similară a anului trecut. Cea mai mare parte a acestei sume a venit din participații la capital și profituri reinvestite, restul fiind credite între firme din același grup.
Datoria externă a României a trecut de 225 miliarde de euro
La 31 octombrie 2025, datoria externă totală a României a ajuns la 225,6 miliarde de euro, după o creștere de peste 22 miliarde de euro față de finalul anului 2024. Cea mai mare parte a datoriei este pe termen lung – aproape 79% din total –, în timp ce datoria pe termen scurt reprezintă aproximativ 21%.
Administrația publică rămâne principalul debitor extern, cu peste 125 miliarde de euro, în creștere semnificativă față de anul trecut. De asemenea, au crescut și creditele intragrup asociate investițiilor directe.
Indicatori de siguranță: rezervele acoperă datoria pe termen scurt
BNR mai arată că România se menține, din punct de vedere tehnic, într-o zonă de siguranță. Rezervele valutare acoperă 105% din datoria externă pe termen scurt, iar gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii este de 6 luni, mai bun decât la finalul anului trecut.
Datele prezentate sunt provizorii și fac parte din raportarea lunară a BNR, următorul comunicat privind balanța de plăți și datoria externă urmând să fie publicat în luna ianuarie 2026.
