Guvernul pregătește un proiect de lege care vizează creșterea vârstei de pensionare în structurile de ordine publică și apărare, respectiv în Ministerul Apărării Naționale (MApN) și Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Anunțul a fost făcut de Radu Miruţă, ministrul Apărării Naționale.
Potrivit acestuia, reprezentanții Ministerul Apărării Naţionale și ai Ministerul Afacerilor Interne lucrează deja la document, care ar urma să fie finalizat și prezentat Guvernului până la finalul săptămânii viitoare.
De ce se discută această măsură
Creșterea vârstei de pensionare apare în contextul în care Executivul urmărește reducerea cu 10% a fondului de salarii din instituțiile publice. Totuși, ministrul Apărării a subliniat că, în cazul structurilor militare și de ordine publică, nu se pune problema tăierii salariilor sau a reducerii personalului, mai ales pe fondul războiului din Ucraina.
„Avem 600 de kilometri de graniță cu o țară aflată în război. Nu poți să spui că reduci armata, pentru că, dimpotrivă, trebuie să o crești”, a explicat Radu Miruță.
În acest context, creșterea vârstei de pensionare este soluția de compromis acceptată în coaliția de guvernare.
De la ce vârstă se pleacă și până unde s-ar putea ajunge
În prezent, vârsta de pensionare în MAI și MApN este de 48 de ani. Ministrul a precizat că nu există, deocamdată, o cifră clară pentru noul prag, fiind făcute simulări pentru a vedea ce variantă ar duce la reducerea cheltuielilor cu 10%.
„Poate nu până la 65. Poate până la 60. Poate până la 55. Azi e 48”, a explicat Miruță, subliniind că toate aceste scenarii sunt analizate.
În majoritatea țărilor membre UE și NATO, militarii și polițiștii ies la pensie semnificativ mai devreme decât civilii, datorită naturii speciale a serviciului. În calcul intră de regulă ani de vechime plus limitări de condiții fizice, nu doar vârsta cronologică:
În Germania, militarii pot ieși la pensie în jur de 55 de ani, cu posibilitatea de a rămâne mai mult în funcție de sporurile de vechime.
Vârsta standard de pensionare militară în Belgia este în jur de 56 de ani pentru majoritatea categoriilor, cu excepția generailor.
În Franța, polițiștii pot beneficia de pensionare începând cu aprox. 54 de ani, iar pompierii pe la circa 59 de ani în actuala schemă de pensii, deși regulile exacte pot diferi în funcție de vechime și grad.
Analize comparative arată că, în general, polițiștii în UE pot ieși la pensie cu 5–10 ani mai devreme decât media civilă datorită cerințelor fizice și statutului diferențiat.
Ce se întâmplă în alte domenii
Ministrul Apărării a vorbit și despre alte sectoare bugetare. În Sănătate, reducerea cheltuielilor ar putea ține cont de rangul spitalelor și de volumul de muncă din gărzi, deoarece nu toate unitățile medicale au același nivel de solicitare.
În Educație, Guvernul va lua în calcul reducerile deja aplicate anul trecut, estimându-se că nu va fi cerut un nou efort de 10% peste cel făcut anterior.
Fără taxe noi, promite Guvernul
Radu Miruță a mai precizat că nu au existat discuții despre introducerea unor taxe noi, iar mesajul Executivului este că ajustările bugetare trebuie să înceapă „din interior”.
„Concentrarea Guvernului și a premierului este să arătăm populației că tăiem și de la noi. Și începem anul cu această dovadă”, a concluzionat ministrul.
Proiectul privind creșterea vârstei de pensionare în MAI și MApN urmează să fie prezentat oficial Guvernului în zilele următoare, după finalizarea simulărilor.
