România ocupă ultimul loc din Uniunea Europeană (UE) în ceea ce priveşte locuinţele sociale, cu o pondere de doar 0,17% din fondul locativ naţional alocat locuinţelor sociale, arată datele Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) pentru perioada 2020-2024, prelucrate de Monitorul Social, un proiect al Fundaţiei Friedrich Ebert.
Conform Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA), în anul 2022, la nivel naţional, erau 16.290 de locuinţe sociale, echivalentul a 0,17% din totalul de 9,7 milioane de locuinţe, în timp ce erau depuse peste 40.000 de cereri de locuinţă socială, de 2,5 ori mai mult decât fondul locativ social.
La nivel de Bucureşti, datele comunicate de Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) relevă faptul că, în intervalul 2023 – 2025, s-a înregistrat o medie de 5.500 de cereri de locuinţe sociale, iar numărul de dosare complete a fost de doar 173 în 2023, 164 – în 2024, şi 134 – în 2025, respectiv în medie doar 3% din cererile depuse sunt complete.
Potrivit statisticii citată în Monitorul Social, din totalul dosarelor complete, au primit locuinţe sociale 24 de familii în 2023, 12 familii în 2024 şi doar trei familii, anul trecut. ‘Raportat la numărul total al cererilor, aceste cifre sunt infime: mai puţin de cinci familii dintr-o mie au primit locuinţe sociale în 2023, puţin peste două la mie în 2024, şi doar o familie din 2.000 de familii în 2025’, susţin reprezentanţii Fundaţiei Friedrich Ebert.
La nivelul Capitalei, numărul total de locuinţe sociale era de 1.175 , iar informaţiile despre construcţia de locuinţe sociale sunt incomplete. Astfel, între 1996 şi 2008, Direcţia Generală de Investiţii a PMB nu a deţinut o evidenţă a numărului de locuinţe sociale construite, iar între 2008 şi 2014 au fost construite doar 242 de apartamente în regim de locuinţe sociale. Totodată, din 2014 până în prezent nu au mai fost construite alte locuinţe sociale. „În această perioadă, a fost demarat un proiect de 114 locuinţe sociale în Prelungirea Ghencea nr. 322-326 care nici în prezent nu este finalizat şi nu există încă termen de încheiere a lucrărilor„, menţionează sursa citată.
În viziunea realizatorilor Monitorului Social, pentru a răspunde problemelor grave de locuire cu care se confruntă anumite categorii din populaţie (9,6% din populaţia totală a României), autorităţile ar trebui să investească în locuinţe sociale într-un ritm mai mare decât o face în prezent.
„În România este o nevoie urgentă de locuinţe publice – atât sociale, cât şi pentru tineri sau pentru medici şi profesori în zonele rurale. Mai mult, Strategia Naţională pentru Locuire 2022-2050 trebuie reformulată pentru a include locuinţele publice ca soluţie strategică, mai ales în condiţiile în care aproape 72.000 de persoane trăiesc în 400 de aşezări informale pe teritoriul ţării, adică în condiţii precare cu acces limitat la energie electrică şi utilităţi sanitare, conform datelor MDLPA din 2022„, precizează Fundaţia.
Datele de la nivel european arată că, în ţările din Europa Centrală şi de Est, ponderea locuinţelor sociale în totalul fondului locativ naţional variază între 6,6% în Polonia şi 0,8% în Lituania, iar în Europa de Vest între 34,1% în Olanda şi 10,9% în Finlanda.
Sursa: Agerpres
