Ziua Culturii Naţionale este celebrată astăzi de Institutele Culturale Române din ţară şi din străinătate prin concerte, spectacole, lecturi, conferinţe, proiecţii de film, expoziţii şi evenimente editoriale.
Începând cu data de 15 ianuarie 2011, cultura română beneficiază de o sărbătoare oficială, cu statut naţional, stabilită la data aniversării poetului Mihai Eminescu.
„Ziua Culturii Naționale ne reamintește că identitatea României s-a conturat, în timp, prin creație și vocația universalității. Cultura a fost și rămâne spațiul în care marile idei ale societății se transformă în repere durabile, capabile să lege trecutul, prezentul și viitorul unei națiuni. „Cultura este cea mai bună și sigură avere a unui popor”, spunea Mihai Eminescu, al cărui nume este indisolubil legat de această zi specială. Chiar și într-un context marcat de provocări economice și geopolitice, avem obligația de a nu abandona cultura. Patrimoniul nostru arhitectural, inițiativele artistice contemporane și noile forme de expresie culturală trebuie puse în valoare prin politici publice coerente, dar și prin implicarea mediului privat. Digitalizarea patrimoniului cultural deschide noi punți între tradiție și inovație și aduce cultura mai aproape de tineri. Anul 2026, dedicat lui Constantin Brâncuși, este o invitație la a privi cu încredere către viitor, inspirându-ne din forța creatoare a celui care a făcut din specificul românesc o valoare universală„, a transmis azi președintele Nicușor Dan.
Cultura română contemporană are nevoie nu doar de susținere, ci și de spații reale de afirmare, mai spune șeful statului. „De aceea, începând din acest an, Administrația Prezidențială va pune la dispoziție periodic sala de teatru din interiorul Palatului Cotroceni pentru reprezentații gratuite ale trupelor independente de tineri actori și de liceeni. Este un gest firesc prin care deschidem porțile către noile generații de creatori. Trupele de teatru care doresc sa sustina reprezentatii in sala de la Cotroceni pot trimite solicitari la adresa de email cultura@presidency.ro si vor primi detalii„, a mai transmis președintele.
„Cultura se face de către, prin şi pentru oameni. Răzbate prin emoţia transmisă. De pe scenă, dintr-o carte deschisă, o pictură sau o fotogramă; din inflexiunile unei melodii sau din detaliile unui ornament de pe o clădire. Printr-o întâlnire care lasă urme. Printr-un artefact care rezistă timpului sau, dimpotrivă, este menit să existe doar pe durata consumării sale. Putem spune că actul cultural, atunci când este împlinit cu credinţă şi cu necesitate autentică de expresie, e ca o sferă: o formă geometrică perfectă, vizibilă, palpabilă, dar ale cărei dimensiuni conţin mister, pentru că, nu-i aşa, numărul pi din formulele ei matematice de calcul este un număr infinit. Este ceva ce poţi percepe, poţi defini, poţi măsura şi totuşi niciodată până la ultima zecimală. E una din legăturile invizibile ale omului cu universul„, a transmis azi și ministrul Culturii, Demeter Andras, într-o declaraţie postată pe Facebook.
El a evidenţiat contribuţia artiştilor independenţi care aleg un drum „mai greu”, „cu multe obstacole şi fără plasă de siguranţă” în exercitarea actului cultural. De asemenea, a punctat că, în muzee şi biblioteci, cultura înseamnă nu doar patrimoniu, ci şi educaţie.
Ziua Culturii Naţionale a fost iniţiată de academicianul Eugen Simion, preşedinte al Academiei Române la acea dată, şi legiferată de Parlamentul României în anul 2010. Ajunsă la cea de-a XVI-a ediţie, Ziua Culturii Naţionale este celebrată atât în ţară, cât şi în afara graniţelor.
Sursa: Agerpres
