Curtea Constituțională a României (CCR) reia miercuri dezbaterea asupra proiectului Guvernului Bolojan privind modificarea pensiilor magistraților. Sesizarea a fost depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), care contestă noile prevederi adoptate de Executiv.
Pe agenda CCR se află și o solicitare a Instanței supreme de a trimite o întrebare preliminară către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în legătură cu modificările aduse pensiilor speciale ale magistraților.
Ce prevede noul proiect
Guvernul a propus creșterea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani și stabilirea unui plafon: pensia să nu depășească 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate.
Premierul Ilie Bolojan a susținut public această limită de 70%, în timp ce judecătorii și procurorii au cerut ca pensia să fie apropiată de ultimul salariu încasat.
Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii.
Obiecțiile Înaltei Curți
Înalta Curte consideră că noile măsuri pot duce la un tratament discriminatoriu față de alte categorii care beneficiază de pensii de serviciu.
Judecătorii susțin că proiectul „anulează de facto pensiile de serviciu” pentru magistrații care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la intrarea în vigoare a legii și că, pentru generațiile viitoare, pensia ar putea deveni mai mică decât una calculată pe bază de contributivitate.
De asemenea, Instanța supremă invocă încălcarea independenței justiției, arătând că soluția legislativă ar fi incompatibilă cu standardele stabilite prin decizii ale CJUE, CEDO și ale CCR.
Un alt argument este lipsa unei fundamentări financiare clare. Potrivit ICCJ, în sistemul pensiilor de serviciu există peste 200.000 de beneficiari, iar aproximativ 90% dintre aceștia provin din sistemul de apărare și ordine publică. Pentru pensiile de serviciu ale categoriilor civile – inclusiv magistrați – bugetul a fost de 2,2 miliarde de lei, în timp ce pentru pensiile militare s-au alocat peste 14 miliarde de lei în 2024.
Judecătorii susțin că expunerea de motive a proiectului nu conține o analiză financiară detaliată și că argumentația este mai degrabă una de comunicare publică decât una tehnică.
Decizie amânată de cinci ori
CCR a amânat deja de cinci ori pronunțarea pe acest subiect. La o ședință anterioară au fost prezenți toți cei nouă judecători constituționali, însă deliberarea a fost amânată pentru studierea unor documente suplimentare, inclusiv o expertiză contabilă depusă de Înalta Curte.
În alte două situații, ședințele nu s-au putut desfășura din lipsă de cvorum.
Amintim că primul proiect privind reforma pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional în octombrie, tot în urma unei sesizări a Înaltei Curți. Atunci, CCR a motivat că Guvernul nu solicitase avizul CSM în termenul prevăzut de lege.
Decizia de miercuri este așteptată cu interes, în condițiile în care reforma pensiilor speciale rămâne unul dintre cele mai sensibile subiecte politice și juridice ale momentului.
