Procurorii DNA Constanța au reținut pentru 24 de ore doi inspectori vamali din cadrul Biroului Vamal de Frontieră Constanța, acuzați de luare de mită în formă continuată.
Este vorba despre Suliman Diner și Vîlsan Bogdan, ambii inspectori vamali. Cei doi urmează să fie prezentați Tribunalului Constanța cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
În același dosar, procurorii au pus sub acuzare și un reprezentant al unei firme, cercetat pentru dare de mită.
Potrivit DNA, în perioada noiembrie – decembrie 2025, inspectorul vamal Suliman Diner ar fi primit în repetate rânduri sume de bani de la reprezentanți ai unor firme importatoare, pentru îndeplinirea formalităților vamale din Portul Constanța.
Anchetatorii susțin că o parte din bani ar fi fost remisă ulterior unor alte persoane. Concret, DNA arată că inspectorul vamal ar fi dat 17.900 de dolari și 29.800 de lei unui colaborator cu identitate protejată care activează în domeniul portuar. Sumele au fost apoi predate organelor de anchetă.
De asemenea, pe 9 aprilie 2026, Suliman Diner ar fi primit 6.500 de lei de la reprezentantul unei firme, în legătură cu operațiuni de vămuire efectuate în luna martie. Potrivit procurorilor, banii ar fi fost lăsați în mașina personală a inspectorului vamal.
DNA mai susține că, în perioada ianuarie – aprilie 2026, inspectorul vamal ar fi primit și alte sume de bani necuantificate de la firme care aveau nevoie de formalități vamale rapide în Portul Constanța.
În acest context, pe 26 aprilie 2026, Suliman Diner i-ar fi remis colegului său, Vîlsan Bogdan, suma de 10.000 de lei, bani care ar fi urmat să fie împărțiți și altor persoane din cadrul Biroului Vamal.
Totodată, procurorii susțin că, în februarie 2026, Vîlsan Bogdan ar fi cerut direct câte 200 de dolari pentru fiecare container vamuit, pentru urgentarea procedurilor.
În urma perchezițiilor efectuate pe 13 mai, anchetatorii au găsit la domiciliul lui Suliman Diner peste 73.000 de dolari și aproape 148.000 de lei, bani ridicați în vederea instituirii sechestrului.
DNA precizează că punerea în mișcare a acțiunii penale reprezintă o etapă a procesului penal și nu înfrânge prezumția de nevinovăție.
