Ștefan cel Mare, Mircea cel Bătrân, Alexandru Lăpușneanu, Mihai Viteazu… până și Marc Aurelius… Se știe că domnitorii sunt de mult morți și îngropați, doar la Constanța sunt… dezgropați. La cât durează săpăturile prin urbea de la malul mării parcă nici nu ar mai fi de mirare să se găsească oareșce os domnesc la principală.
Ștefan cel Mare deja nu mai are nevoie de nicio prezentare. Și, ca să nu se simtă stingher, Mihai Viteazu își arată și el craterele și excavatoarele.
Măcar pe Ștefan cel Mare nu circulă mașinile, dar pe Mihai Viteazu și traficul a devenit acum un coșmar, nu doar strada.




La prânz, un autobuz a avut ceva de furcă în a depăși un excavator care își mișca de colo colo cupa de parcă era într-un dans pe ritmuri electro.



Și dacă încercați să ocoliți și ajungeți pe bătrânul Mircea, situația nu e mai roz. Este totul galben și plin de… munți, la malul mării. Munți de moloz. Așadar, alt domnitor, aceeași poveste.




Peticit pe toate părțile, nici Alexandru Lăpușneanu nu sta mai bine.


Nici Cuza Vodă nu are obrazul – de asfalt – mai fin, ba chiar în multe zone nu-l mai are deloc, și până și Marc Aurelius tremură sub loviturile târnăcoapelor și ale utilajelor.

E clar că nu se poate face reabilitare fără săpături, doar că, la Constanța, e timp de scris un manual întreg de istorie până se și încheie.



