De-a lungul istoriei, migrația a fost un motor al progresului economic și social. Oamenii și-au părăsit țările natale în căutarea unui trai mai bun, fie că a fost vorba despre valurile de emigranți italieni și irlandezi care au ajuns în America la începutul secolului XX, fie despre românii care, în ultimele decenii, au plecat masiv spre Occident.
Interesant este că în timp ce în trecut migrația era dominată de bărbați – așa cum s-a întâmplat cu italienii și americanii – în cazul României contemporane, fenomenul este inversat: femeile au fost cele care au luat drumul străinătății.
Cine a emigrat și de ce?
Italienii și americanii: bărbații plecau primii
În valurile de migrație din secolele XIX și XX, italienii și irlandezii care au emigrat în Statele Unite erau, în majoritate, bărbați. Motivul era simplu: aceștia plecau primii pentru a găsi un loc de muncă, urmând să trimită bani acasă, iar familia li se alătura doar după ce se stabilizau financiar. Industria americană avea nevoie de forță de muncă fizică, iar italienii au devenit muncitori în construcții, agricultură și fabrici.
Totodată, în Italia, până în anii ’70, tradiția impunea ca bărbatul să fie responsabil pentru bunăstarea economică a familiei. Prin urmare, aceștia își asumau sacrificiul plecării, în timp ce femeile rămâneau să întrețină gospodăria și să crească copiii.
Românii: femeile au devenit coloana vertebrală a migrației
Situația României din ultimele decenii este diferită. Dacă în primele valuri de migrație post-1989 bărbații au plecat mai întâi în construcții, după 2000 femeile au devenit majoritare printre emigranți.
Motivul principal? Cererea uriașă de forță de muncă în domeniul îngrijirii persoanelor vârstnice în țări precum Italia și Spania. Pe fondul îmbătrânirii populației din Occident, milioane de femei românce au plecat să lucreze ca îngrijitoare (badante), menajere sau asistente medicale. Salariile mai mari și stabilitatea locurilor de muncă în aceste domenii au făcut ca femeile să devină principalul „export” de forță de muncă al României.
Ce a adus bun emigrarea?
- Bani trimiși acasă – o economie salvată de diaspora
Fără milioanele de români plecați la muncă în străinătate, economia țării ar fi fost mult mai slabă. Remitențele trimise anual de emigranți au depășit în unele perioade investițiile străine directe. În 2023, românii din diaspora au trimis acasă peste 6 miliarde de euro, contribuind semnificativ la consumul intern.
- Experiență, mentalitate și antreprenoriat
Mulți dintre cei care au emigrat s-au întors acasă cu o viziune diferită asupra muncii și afacerilor. Astăzi, există în România sute de mici afaceri deschise de români care au lucrat ani buni în străinătate și au decis să investească în țară.
- Un viitor mai bun pentru copii
Multe dintre femeile care au plecat la muncă în străinătate au făcut acest sacrificiu pentru a asigura copiilor lor o educație mai bună. Astăzi, o generație întreagă de tineri români a reușit să studieze în Occident datorită eforturilor părinților plecați.
Ce preț am plătit?
Migrația masivă a lăsat și răni adânci în societate. Femeile plecate au lăsat în urmă familii destrămate, copii crescuți de bunici și o generație de „orfani ai migrației”. În plus, România se confruntă cu un deficit acut de forță de muncă, mai ales în domenii esențiale, precum sănătatea și construcțiile.
Totuși, realitatea este că, fără acest val de emigrare, România ar fi fost astăzi mult mai săracă. Dacă italienii și americanii au reușit să-și construiască economii puternice datorită sacrificiului migranților, România încă mai are de învățat cum să valorifice mai bine această resursă.
Poate că am pierdut oameni, dar am câștigat o diaspora puternică. Rămâne de văzut dacă vom ști să o folosim în avantajul nostru.
