UPDATE: Preşedintele CCR, Simina Tănăsescu, a anunţat luni că sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) în legătură cu noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraţilor a fost amânată pentru data de 16 ianuarie din lipsă de cvorum.
Curtea Constituțională a României (Curtea Constituțională a României) continuă luni, de la ora 10:00, dezbaterile pe sesizarea depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție privind noul proiect de lege al Guvernului referitor la reforma pensiilor magistraților.
O decizie în acest dosar a fost deja amânată de două ori. Cea mai recentă amânare a avut loc duminică, din lipsă de cvorum, după ce o parte dintre judecătorii constituționali au părăsit sala în timpul ședinței și nu s-au mai întors.
Ce prevede noul proiect al Guvernului
Proiectul promovat de Guvernul condus de Ilie Bolojan prevede două modificări esențiale:
- creșterea treptată a vârstei de pensionare a magistraților până la 65 de ani;
- plafonarea pensiei la maximum 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate.
Propunerea a primit aviz negativ din partea Consiliul Superior al Magistraturii. Magistrații susțin că pensia de serviciu ar trebui să fie apropiată de ultimul salariu încasat, în timp ce premierul a insistat că pensia nu trebuie să depășească 70% din venitul net avut înainte de retragerea din activitate.
Un proiect deja respins o dată
Nu este prima confruntare dintre Guvern și CCR pe această temă. Primul proiect de reformă a pensiilor magistraților a fost declarat neconstituțional pe 20 octombrie, tot în urma unei sesizări formulate de ICCJ. Atunci, Curtea a decis că Guvernul nu a cerut, în termenul legal, avizul CSM, chiar dacă acesta are caracter consultativ.
La începutul lunii decembrie, judecătorii de la Instanța supremă au decis, în unanimitate, să atace și noul proiect la Curtea Constituțională.
Poziția magistraților
Pentru a stabili poziția oficială a instanței, președinta ICCJ, Lia Savonea, a convocat Secțiile Unite. La ședință au participat 102 judecători, toți votând pentru sesizarea CCR.
În comunicatul transmis de Înalta Curte, magistrații susțin că legea:
- discriminează magistrații față de alte categorii care beneficiază de pensii de serviciu;
- afectează independența justiției;
- golește de conținut pensia de serviciu, atât pentru magistrații aflați acum în activitate, cât și pentru generațiile viitoare;
- încalcă decizii anterioare ale CCR, precum și standarde stabilite prin jurisprudența Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Judecătorii afirmă că, pentru cei care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la momentul intrării în vigoare a legii, pensia de serviciu ar fi redusă până aproape de anulare, iar pentru magistrații care vor intra în sistem în viitor ar putea deveni chiar mai mică decât o pensie obișnuită din sistemul public.
Disputa cifrelor
Un alt punct criticat este lipsa unei fundamentări financiare clare. Potrivit ICCJ, din peste 200.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu, aproximativ 90% provin din sistemul de apărare și ordine publică – militari, polițiști, jandarmi, ofițeri ai serviciilor de informații.
Pentru toate celelalte categorii, inclusiv magistrați, grefieri, personal diplomatic sau funcționari parlamentari, bugetul total necesar a fost de 2,2 miliarde de lei. În schimb, doar pensiile militare au depășit în 2024 14 miliarde de lei, cele mai mari sume fiind alocate Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării și Serviciului Român de Informații.
În acest context, ICCJ susține că expunerea de motive a proiectului nu se bazează pe date financiare solide și că este construită mai degrabă pentru impact public decât pentru justificarea riguroasă a reformei.
Decizia Curții Constituționale este așteptată în perioada următoare și va stabili dacă noul proiect privind pensiile magistraților poate merge mai departe sau va avea soarta celui precedent.
