Statul român va cheltui cu aproximativ 3,3 miliarde de lei mai puţin în 2026, dacă va fi adoptată noua lege privind măsurile administrative, pusă recent în dezbatere publică de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei.
Pe termen mai lung, din 2027 până în 2030, economiile estimate sunt şi mai mari: aproape 5,8 miliarde de lei în fiecare an, ceea ce înseamnă o medie de peste 5,2 miliarde de lei anual.
De unde vin economiile
Cea mai mare parte a banilor economisiţi vine din reducerea aparatului administrativ şi din limitarea unor cheltuieli considerate excesive:
- 6.102 posturi de consilieri personali vor fi eliminate;
- Numărul de posturi din instituţiile prefectului scade cu 25%;
- La nivelul primăriilor şi consiliilor locale, schema de personal se reduce cu 30%;
- Poliţia locală va avea mai puţini angajaţi, în funcţie de numărul de locuitori;
- Salariul şefului Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice va fi plafonat, cu o economie de aproape 191.000 de lei pe an;
- Se reduc consiliile de administraţie la Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi Agenţia Naţională pentru Locuinţe, economiile estimate fiind de peste 410.000 de lei anual;
- Unele cheltuieli administrative ale autorităţilor locale vor fi preluate de bugetul de stat, ceea ce reduce presiunea asupra primăriilor.
Mai mulţi bani strânşi la buget
Pe lângă tăieri de cheltuieli, statul mizează şi pe încasări mai mari:
- Impozite mai clare şi mai ferme pe clădiri, terenuri şi maşini, inclusiv pentru construcţii ridicate fără autorizaţie;
- Impozit dublu timp de 5 ani pentru clădirile construite ilegal;
- Eliminarea unor scutiri fiscale considerate nejustificate;
- Recuperarea mai eficientă a datoriilor către stat;
- Publicarea listelor cu contribuabilii fără datorii, ca formă de presiune publică pozitivă.
Proiectul mai prevede mai puţină birocraţie în administraţie, evaluări pe competenţe pentru funcţionari, posibilitatea de a lucra part-time în două instituţii publice, mai mult control local asupra jocurilor de noroc şi introducerea unor taxe locale suplimentare, plus crearea unui Fond de Regenerare Locală, alimentat cu până la 5% din veniturile locale.
Teoretic, dacă legea va fi adoptată statul economiseşte miliarde de lei, aparatul administrativ se subţiază, iar presiunea financiară se mută de pe cheltuieli pe colectare mai bună.
Rămâne de văzut cât din aceste economii se vor simţi, în timp, şi în serviciile publice de zi cu zi.
